Demenţa reprezintă a cincea cauză principală de deces la nivel global şi deocamdată nu există nici un remediu pentru bolile cauzatoare de demenţă. Însă noi date despre mecanismele etiologice potenţiale care sunt legate de demenţa cauzată de afecţiuni cum ar fi Boala Alzheimer şi demenţa vasculară au ieşit la iveală în urma unui studiu. Un grup internaţional de cercetători a identificat 15 biomarkeri noi care sunt legaţi de demenţe cu debut tardiv.
Studiul derulat de Universitatea din Helsinki arată că sunt biomarkeri, adică nişte proteine, care prezic declinul cognitiv şi riscul crescut de demenţă cu 20 de ani înainte de debutul bolii. Proteinele sunt legate de disfuncţia sistemului imunitar, disfuncţia barierei hematoencefalice, de patologiile vasculare şi rezistenţa la insulină. Vestea bună este că 6 dintre aceste proteine pot fi modificate cu medicamentele disponibile în prezent, prescrise pentru alte afecţiuni decât demenţa.
„Aceste descoperiri oferă noi căi pentru studii ulterioare care pot examina dacă medicamentele care vizează aceste proteine ar putea preveni sau întârzia dezvoltarea demenţei”, a declarat dr. Joni Lindbohm, autorul principal al studiului de la Universitatea din Helsinki şi University College London.
În acest studiu, autorii au reuşit să analizeze proteinele din probele de sânge stocate din studiul britanic Whitehall II şi US Atherosclerosis Risk in Communities (ARIC) colectate acum 20 de ani. Folosind un panou de 5.000 de proteine măsurate din plasmă, cercetătorii au identificat proteine care preziceau declinul cognitiv în cadrul screening-urilor la 5 ani şi apariţia ulterioară a demenţei clinice. Cele 15 proteine au prezis demenţa atât în cohorta britanică, cât şi în cea americană.
„Acest nou studiu este primul pas în programul nostru de cercetare finanţat de Wellcome Trust pe 5 ani. Vom examina în continuare dacă proteinele identificate au o asociere cauzală cu demenţa şi dacă acestea sunt susceptibile de a fi modificabile şi tratabile”, a afirmat profesorul Mika Kivimäki, director al studiului Whitehall II de la University College London.
Scopul final al programului de cercetare este de a identifica noi ţinte de tratament pentru prevenirea demenţei.
Numărul global al persoanelor care trăiesc cu demenţă este de aproximativ 45 de milioane. Potrivit estimărilor, în 2050 se va dubla sau chiar tripla numărul persoanelor cu demenţă. În SUA, costul anual al îngrijirii celor care trăiesc cu demenţă a crescut cu 35% din 2015 şi este de aproape un miliard de dolari anual.
Demenţa este considerată în mare parte o boală a bătrâneţii, dar un nou studiu constată că până la 5% din toate cazurile sunt la persoanele tinere. 1 din 20 de cazuri de demenţă apare la persoanele cu vârsta sub 65 de ani.
Citiţi şi Demenţa, diagnosticată de inteligenţa artificială cu ajutorul testului ceasului
