Fie că este rezultatul unui AVC, al unui stop cardiac sau al unei leziuni cerebrale traumatice, viaţa unei persoane poate fi schimbată pentru totdeauna după o leziune cerebrală gravă. Atunci când pacienţii sunt internaţi în secţia de terapie intensivă, familiile se confruntă cu o incertitudine imensă. Îşi va reveni? Sunt ei conştienţi de ceea ce se întâmplă? Va mai fi vreodată la fel? În ciuda acestor întrebări esenţiale, profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt la fel de nesiguri în ceea ce priveşte potenţialul unei bune recuperări. Acum doi studenţi absolvenţi canadieni au dezvoltat o metodă pentru a prezice ce pacienţi din secţia de terapie intensivă (ICU) vor supravieţui unei leziuni cerebrale grave.
Cei doi au combinat imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) cu tehnici de ultimă generaţie de învăţare automată pentru a aborda una dintre cele mai complexe probleme din domeniul îngrijirii de urgenţă.
Absolvenţi ai universităţii Western, din Ontario, Canada, Matthew Kolisnyk şi Karnig Kazazian, sunt în prezent doctoranzi la facultatea de medicină şi stomatologie, în laboratorul specialistului în neuroştiinţe, prof. Adrian Owen, care a lucrat la studiu împreună cu specialişti din Marea Britanie.
„Ani de zile ne-au lipsit instrumentele şi tehnicile pentru a şti cine va supravieţui unei leziuni cerebrale grave", a declarat prof. Owen.
Echipa interdisciplinară de cercetători de la Western, în colaborare cu neurologi de la Centrul medical London Health Sciences şi de la Instituttul de cercetări Lawson Health, a încercat să găsească o soluţie la această problemă.
Aceştia au fost conduşi de Loretta Norton, profesor de psihologie la King's University College din cadrul Western, unul dintre primii cercetători din lume care a măsurat activitatea cerebrală a pacienţilor din secţia de terapie intensivă.
Echipa a măsurat activitatea cerebrală la 25 de pacienţi de la una dintre cele două secţii de terapie intensivă din Londra în primele zile după o leziune cerebrală gravă şi a testat dacă aceasta poate prezice cine va supravieţui şi cine nu.
„Am descoperit anterior că informaţiile despre potenţialul de recuperare al acestor pacienţi au fost surprinse în modul în care diferite regiuni ale creierului comunică între ele", a declarat Norton.
„Comunicarea intactă între regiunile creierului este un factor important pentru recăpătarea cunoştinţei".
Descoperirea a avut loc atunci când echipa şi-a dat seama că ar putea combina această tehnică de imagistică cu o aplicaţie AI de învăţare automată.
Ei au descoperit că puteau prezice pacienţii care îşi vor reveni cu o precizie de 80%, ceea ce este un procent mai mare decât standardul actual de îngrijire.
„Inteligenţa artificială modernă a demonstrat capacităţi predictive incredibile. Combinarea acesteia cu tehnicile noastre de imagistică existente a fost suficientă pentru a prezice mai bine cine se va recupera după leziunile suferite", a declarat Kolisnyk.
Deşi încurajatoare, cercetătorii spun că predicţia nu a fost perfectă şi că are nevoie de cercetări şi teste suplimentare.
„Având în vedere că aceste modele învaţă cel mai bine atunci când au o mulţime de date, sperăm că rezultatele noastre vor duce la colaborări ulterioare cu unităţi de terapie intensivă din Canada", a spus Kazazian.
Studiul a fost publicat pe 4 septembrie, în Journal of Neurology.
(Foto: Trei scanări RMN 7T. Credit: Rob Bartha).
