Majoritatea pacienţilor internaţi în spitale cu infecţii virale acute primesc antibiotice ca măsură de precauţie împotriva coinfecţiei bacteriene, dar această practică ar putea să nu îmbunătăţească supravieţuirea, sugerează o nouă cercetare. Constatările sugerează că ar putea fi justificată o strategie pentru restricţionarea antibioticelor în cazul infecţiilor respiratorii virale precum gripa. Rezultatele studiului vor fi prezentate în aprilie, la Congresul European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase de la Copenhaga.
Cercetătorii au investigat impactul utilizării antibioticelor asupra supravieţuirii la peste 2.100 de pacienţi internaţi într-un spital din Norvegia între 2017 şi 2021 şi au constatat că administrarea de antibiotice persoanelor cu infecţii respiratorii comune este puţin probabil să reducă riscul de deces în termen de 30 de zile.
La apogeul pandemiei, antibioticele au fost prescrise pentru aproximativ 70% dintre pacienţii cu Covid-19 în unele ţări, contribuind potenţial la flagelul agenţilor patogeni rezistenţi la antibiotice, cunoscuţi sub numele de superbacterii.
Aceste noi date, publicaate anticipat înainte de Congresul European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ECCMID 2023, care va avea loc la Copenhaga, între 15-18 aprilie, sugerează că există „o uriaşă utilizare excesivă a antibioticelor", potrivit autorului principal al studiului, dr. Magrit Jarlsdatter Hovind, de la Spitalul Universitar Akershus şi universitatea din Oslo, Norvegia.
„Lecţiile învăţate în pandemia de Covid-19 sugerează că este sigură neadministrarea de antibiotice la majoritatea pacienţilor cu infecţii respiratorii virale şi că teama de coinfecţii bacteriene poate fi exagerată", a menţionat dr. Hovind.
Utilizarea excesivă şi abuzivă a antibioticelor a ajutat microbii să devină rezistenţi la multe tratamente, o evoluţie pe care oamenii de ştiinţă o consideră una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii globale, având în vedere că rezervele de terapii de înlocuire în curs de dezvoltare sunt alarmant de puţine.
Această ultimă cercetare, care va fi prezentată luna viitoare la Congresul European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase de la Copenhaga, a implicat pacienţi care au fost testaţi pozitiv prin intermediul unui tampon nazal sau al gâtului pentru infecţii virale, cum ar fi gripa, RSV (infecţiile cu virusul sinciţial respirator) sau Covid-19.
Un astfel de grad ridicat de prescriere potenţial inutilă are implicaţii importante, având în vedere ameninţarea crescândă a rezistenţei antimicrobiene, spun autorii studiului.
Infecţiile respiratorii reprezintă aproximativ 10% din povara globală a bolilor şi reprezintă cel mai frecvent motiv de prescriere a antibioticelor.
Multe infecţii sunt virale şi nu necesită sau nu răspund la antibiotice, dar preocupările legate de coinfecţia bacteriană duc adesea la prescrierea preventivă de antibiotice.
Îngrijorările legate de coinfecţia bacteriană în cazul Covid-19 au dus la utilizarea pe scară largă a antibioticelor în spitale şi în comunitate.
Studiile raportează că, în unele ţări, antibioticele au fost prescrise pentru aproximativ 70 % dintre pacienţii cu Covid-19, chiar dacă utilizarea lor era justificată doar în cazul a aproximativ 1 din 10 dintre aceştia.
În această analiză, cercetătorii norvegieni au evaluat retrospectiv impactul terapiei cu antibiotice asupra mortalităţii la 2.111 adulţi internaţi la Spitalul Universitar Akershus cu un tampon nazofaringian sau de gât la internare care a fost pozitiv pentru virusul gripal (H3N2, H1N1, gripa B; 44%, 935/2.111), virusul sinciţial respirator (RSV; 20%, 429/2.111) sau coronavirusului 2 al sindromului respirator acut sever (SARS-CoV-2; 35%, 747/2.111) între 2017 şi 2021.
Au fost înregistrate testele care făceau parte din rutina clinică în timpul internării în spital cu infecţii respiratorii, inclusiv hemoculturi şi tampoane nazofaringiene sau de gât pentru agenţii patogeni virali şi bacterieni comuni.
Pacienţii cu un agent patogen bacterian confirmat şi pacienţii cu alte infecţii care au necesitat terapie cu antibiotice au fost excluşi din această analiză.
În total, 63% dintre cei 2.111 pacienţi au primit antibiotice pentru infecţii respiratorii în timpul spitalizării.
Rezultatele au arătat că, 168 de pacienţi au murit în termen de 30 de zile, dintre care doar 22 nu primiseră antibiotice.
După ce au ţinut cont de alţi factori precum sexul, vârsta, gravitatea bolii şi bolile de bază ale pacienţilor, cercetătorii au constatat că cei cărora li s-au prescris antibiotice în timpul spitalizării au avut de două ori mai multe şanse de a muri în termen de 30 de zile decât cei cărora nu li s-au administrat antibiotice
Echipa de cercetători a observat că pacienţii mai bolnavi şi cei cu mai multe boli de bază au fost cu atât mai susceptibili de a primi antibiotice, cât şi de a deceda.
Alţi factori, cum ar fi statutul de fumător al pacienţilor, ar fi putut juca, de asemenea, un rol, au spus ei.
„Medicii trebuie să aibă curajul să nu prescrie antibiotice doar aşa, pentru orice eventualitate", a precizat dr. Hovind.
Având în vedere limitările unui studiu retrospectiv precum cel de faţă, dr. Hovind şi colegii săi au iniţiat recent un studiu clinic, pentru a determina dacă pacienţii internaţi în spital cu infecţii respiratorii comune ar trebui să fie trataţi cu antibiotice.
