Depresia şi anxietatea sunt tulburări psihice comune şi principalele cauze de dizabilitate la nivel mondial. Pe baza datelor din 2021 s-a constatat că prevalenţa la nivel global a depresiei şi anxietăţii la 100.000 de persoane a fost de 3153 şi, respectiv, 4802 cazuri. Dintre acestea, 15-20% dintre copii şi adolescenţi sufereau, de asemenea, de anxietate şi depresie. Recenta pandemia de Covid-19 a crescut, de asemenea, în mod semnificativ prevalenţa depresiei şi a tulburărilor de anxietate.
Simptomele tipice ale depresiei includ starea de spirit scăzută, scăderea interesului, pierderea memoriei, gândirea lentă, scăderea activităţii volitive, tulburări de somn, pierderea poftei de mâncare şi gânduri suicidare.
În plus faţă de ritmul cardiac rapid, slăbiciune, oboseală şi alte reacţii fiziologice, simptomul principal la pacienţii cu tulburări de anxietate este experienţa psihologică şi sentimentul de îngrijorare excesivă. Manualul de diagnostic şi statistic al tulburărilor mentale ediţia a cincea (DSM-5) detaliază depresia şi tulburările de anxietate şi simptomele lor tipice.
Există o categorie de simptome depresive şi de anxietate care nu se încadrează în celelalte diagnostice, pe care DSM-5 le numeşte tulburări depresive nespecificate şi tulburări de anxietate nespecificate.
Acestea pot include copii cu modificări semnificative ale dispoziţiei înainte de o intervenţie chirurgicală şi depresie sau anxietate datorată unor boli precum cancerul şi hemodializa.
Deşi medicamentele psihiatrice ameliorează adesea simptomele, acestea pot fi costisitoare şi pot avea efecte secundare severe, ceea ce le face nepotrivite pentru pacienţii vârstnici sau pediatrici.
Unii profesionişti din domeniul sănătăţii cred că medicaţia nu este fezabilă pentru aceşti pacienţi
În ultimii ani, depresia şi anxietatea au devenit mai răspândite la persoanele tinere, însă mulţi pacienţi nu beneficiază încă de un tratament adecvat.
Considerând că este esenţial să se exploreze intervenţiile psihosociale pozitive, oamenii de ştiinţă şi-au propus o analiză a studiilor publicate referitoare la terapia prin umor.
O analiză recentă a ajuns la concluzia că terapia prin umor poate diminua simptomele depresiei şi anxietăţii.
Pentru această analiză, publicată miercuri, în revista online Brain and Behavior, cercetătorii au identificat 29 de studii relevante care au inclus un total de 2.964 de participanţi şi au fost efectuate în nouă ţări, respectiv Statele Unite, Australia, Italia, Turcia, Coreea de Sud, Iran, Israel, China şi Germania.
Participanţii aveau depresie sau anxietate şi printre aceştia se aflau: copii supuşi unei intervenţii chirurgicale sau anesteziei; persoane în vârstă din căminele de bătrâni; pacienţi cu boala Parkinson, cancer, boli mintale sau care fac dializă; femei pensionate şi studenţi.
În general, studiile incluse în această analiză au constatat că terapia prin umor, un tip de terapie non-medicamentoasă, primeşte o atenţie din ce în ce mai mare.
A fost utilizată progresiv în practica clinică pentru a îmbunătăţi simptomele depresiei sau ale anxietăţii la toate tipurile de persoane.
Rezultatele celor 27 de studii incluse au arătat că tehnicile de umor, cum ar fi terapia prin umor, intervenţii cu clovni medicali şi terapia prin râs/yoga, ar putea reduce depresia sau anxietatea.
Majoritatea participanţilor au considerat că terapia prin umor le-a diminuat depresia şi anxietatea, dar unii au considerat că efectul a fost nesemnificativ.
„Fiind o terapie alternativă complementară simplă şi fezabilă, terapia prin umor poate oferi o alternativă favorabilă pentru clinicieni, asistente medicale şi pacienţi, pe viitor", au fost concluziile autorilor.
