Ce s-ar întâmpla dacă un vaccin, administrat pacienţilor chiar înainte sau după sosirea la spital, i-ar putea proteja împotriva superbacteriilor letale care pândesc în mediile de îngrijire a sănătăţii? În fiecare an, infecţiile dobândite în sistemul de sănătate ucid peste 90.000 de persoane în Statele Unite ale Americii şi generează costuri de asistenţă medicală între 28 şi 45 de miliarde de dolari. În fiecare zi, aproximativ unul din 31 de pacienţi din spitale are cel puţin o astfel de infecţie, potrivit Centrelor americane pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC).
Aceasta este premisa care stă la baza unui vaccin experimental inventat de o echipă condusă de Universitatea din California (USC) şi brevetat de universitate.
Cercetătorii au conceput formularea de vaccin pentru a preveni infecţiile grave cauzate de agenţi patogeni rezistenţi la medicamente.
Un nou studiu arată că o singură doză, administrată pe modele de şoareci, a pus celulele imunitare în modul „Incredibilul supererou Hulk" - un personaj ficţional cu superputeri care apare în cărţile de benzi desenate publicate de Marvel Comics - oferind protecţie rapidă împotriva a opt specii diferite de bacterii şi ciuperci (fungus).
„Este un sistem de avertizare timpurie. Este ca şi cum Securitatea Naţională ar lansa o alertă teroristă: Toată lumea, fiţi cu ochii în patru. Fiţi atenţi la pachetele suspecte", a declarat autorul principal Brad Spellberg, medic-şef la Centrul medical din Los Angeles, afiliat la USC.
Studiul a fost publicat miercuri, în revista Science Translational Medicine.
Centrul pentru inovare al USC, biroul de licenţiere a tehnologiilor din cadrul universităţii americane, a depus cu succes un brevet pentru vaccinul experimental ExBaq, care ar putea proteja populaţiile vulnerabile, mai ales pe cei internaţi în spitale şi clinici medicale, de infecţii grave.
În fiecare an, infecţiile dobândite în sistemul de sănătate ucid peste 90.000 de persoane în Statele Unite ale Americii şi generează costuri de asistenţă medicală între 28 şi 45 de miliarde de dolari.
În fiecare zi, aproximativ unul din 31 de pacienţi din spitale are cel puţin o astfel de infecţie, potrivit Centrelor americane pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC).
În multe cazuri, infecţiile sunt cauzate de aşa-numitele superbacterii, cum ar fi MRSA - prescurtarea de la Staphylococcus aureas rezistent la meticilină - sau Acinetobacter baumannii care pot fi implicate în infecţiile nozocomiale.
Infecţiile se răspândesc prin intermediul suprafeţelor sau echipamentelor contaminate, cum ar fi cateterele sau ventilatoarele, sau prin răspândirea de la persoană la persoană, adesea de la mâini contaminate.
Riscul este cel mai mare în rândul pacienţilor din secţia de terapie intensivă, care pot suferi infecţii la locul intervenţiei chirurgicale, infecţii ale fluxului sanguin, infecţii ale tractului urinar şi pneumonie asociată ventilatorului.
Vaccinurile tipice determină, de obicei, organismul să producă anticorpi împotriva unui agent patogen specific.
În ciuda incidenţei ridicate a infecţiilor dobândite în sistemele de sănătate, în prezent nu există vaccinuri autorizate care să prevină cele mai grave infecţii rezistente la antibiotice.
„Chiar dacă ar exista, ar trebui să se utilizeze simultan mai multe vaccinuri pentru a proteja împotriva întregii game de microbi rezistenţi la antibiotice care provoacă infecţii dobândite în sistemul de sănătate", a declarat Brian Luna, profesor asistent de microbiologie moleculară şi imunologie la Facultatea de medicină Keck, de la USC.
Vaccinul experimental are o abordare complet diferită: serul stimulează rezervele preexistente în organism de celule imunitare, respectiv macrofagele, care înghit şi digeră agenţii patogeni, bacteriile, ciupercile şi alţi dăunători.
Aceşti luptători activi, care se găsesc în toate ţesuturile, neutralizează rapid invadatorii care altfel s-ar putea înmulţi rapid şi ar putea copleşi apărarea organismului.
Potrivit cercetătorilor americani de la USC această abordare este foarte diferit de dezvoltarea de noi antibiotic.
Jun Yan, doctorand la facultatea de medicină Keck (USC) şi primul autor al studiului, sspune că este vorba de utilizarea propriului nostru sistem imunitar pentru a lupta împotriva diferitelor superbacterii, ceea ce reprezintă o abordare diferită de cele existente în prezent.
Vaccinul este alcătuit din doar trei ingrediente, dintre care două sunt deja folosite în vaccinurile aprobate în Statele Unite de către Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA).
O a treia componentă reprezintă un fragment de pe suprafaţa unei ciuperci care se găseşte în mod obişnuit pe pielea umană.
Testat în două laboratoare independente, vaccinul acţionează în 24 de ore şi durează până la 28 de zile.
În modelele de laborator, numărul de celule imunitare care mănâncă agenţii patogeni din sânge a crescut semnificativ, iar timpul de supravieţuire a infecţiilor invazive din sânge şi plămâni s-a îmbunătăţit.
Primele date sugerează că o a doua doză ar putea extinde fereastra de prevenire a infecţiei.
Pentru a dezvolta vaccinul, cercetătorii au format un start-up, denumit ExBaq LLC. Fondatorii ExBaq au început să discute cu potenţiali parteneri farmaceutici care ar putea fi interesaţi să dezvolte în continuare vaccinul în vederea unor teste clinice pe oameni.
În continuare, echipa lucrează cu FDA pentru a primi îndrumări cu privire la cerinţele pentru finalizarea studiilor preclinice şi depunerea cererii de investigare a unui nou medicament (IND) în 2024.
Primul studiu clinic ar urma să fie realizat pe voluntari sănătoşi pentru a găsi doza potrivită de vaccin care să fie sigură şi să declanşeze acelaşi tip de răspuns imunitar la oameni ca cel observat la şoareci.
