Tulburarea de spectru autist (TSA) este o dizabilitate complexă de dezvoltare a creierului care afectează 3 arii principale ale funcţionării unui copil: comunicarea, interacţiunea socială şi comportamentul. Deşi aspectul copiilor cu autism nu îi deosebeşte de ceilalţi, aceştia comunică, interacţionează, se comportă şi învaţă în moduri diferite faţă de majoritatea celorlalţi copii.
Potrivit Centrului pentru prevenirea si controlul bolilor (CDC) din Statele Unite, unul din 59 de copii are autism. Tulburarea este de 4 ori mai frecventă la băieţi, iar multe fete prezintă simptome mai puţin evidente în comparaţie cu aceştia. Este o afecţiune care se menţine pe tot parcursul vieţii.
Un nou studiu internaţional corelează autismul cu modificări ale microbiomului prin axa intestin-creier, deschizând noi oportunităţi de tratament.
Studiul, desfăşurat de o echipă internaţională de experţi în microbiom, a identificat dovezi convingătoare care corelează microbiomul intestinal cu tulburări de spectru autist.
Cercetătorii au identificat diferenţe importante în ceea ce priveşte microbiomul persoanelor cu autism din diferite cohorte de studiu din întreaga lume, ceea ce arată că schimbările de microbiom sunt o caracteristică asociată autismului.
Totodată, cercetătorii au mai descoperit şi corelaţii între modificările de microbiom şi factori imunitari, printre care şi markerul inflamator IL-6, în indivizi cu autism.
O serie de studii pilot privind tratamentul cu transplant fecal (sau bacterioterapie) au demonstrat capacitatea de a acţiona asupra dereglărilor de faună bacteriană intestinală specifice autismului, informează Agerpres.
Aproximativ 75 de milioane de persoane suferă de tulburări din spectrul autist. Multe dintre acestea au probleme în ceea ce priveşte comunicarea şi interacţiunea cu alte persoane şi manifestă comportamente restrânse sau repetitive.
Persoanele cu tulburare de spectru autist pot avea modalităţi diferite de a învăţa, a se mişca sau de a-şi concentra atenţia.
„Corelaţia dintre modificările microbiomului şi markerii sistemului imunitar oferă informaţii valoroase despre modul în care microbiomul poate influenţa sănătatea indivizilor diagnosticaţi cu autism", a declarat prof. Evan Elliott de la Universitatea Bar-Ilan, care a avut un rol important în acest studiu.
Cercetătorul a adăugat că „succesul tratamentului cu microbiom fecal în modularea speciilor microbiene relevante reprezintă o cale promiţătoare pentru viitoare intervenţii terapeutice".
Substanţele chimice eliberate în intestine de microbiom influenţează dezvoltarea creierului, începând de la naştere, spun specialiştii.
Studiul susţine ideea că ţintind axa intestin-creier, semnalele biochimice care se produc între tractul gastrointestinal şi sistemul nervos central pot deschide o nouă abordare terapeutică pentru un subgrup specific de indivizi cu autism.
O astfel de abordare personalizată are potenţialul de a îmbunătăţi semnificativ rezultatele şi calitatea vieţii pentru persoanele cu tulburare de spectru autist.
