Un studiu a constatat că schimbările în microbiomul intestinal care predispun la obezitate la vârsta adultă încep în copilăria timpurie.
Microbiomul intestinal (flora intestinală) reprezintă colecţia de microorganisme şi compoziţia lor genetică ce trăiesc în intestinul uman. Acesta se dezvoltă şi se modifică în primele luni şi în primii ani de viaţă.
Perturbarea dezvoltării microbiomului intestinal este asociată cu afecţiuni care apar mai târziu în viaţă, inclusiv cu boli inflamatorii intestinale, diabet zaharat de tip 1 şi obezitate infantilă.
Cu toate acestea, asocierile dintre microbiomul intestinal, modificarea Indicelui de masă corporală (IMC) în timpul copilăriei, cât şi supraponderabilitatea pediatrică nu sunt suficient înţelese.
Compoziţia şi volumul bacteriilor intestinale la copiii mici cu vârsta de 3,5 ani este predictivă pentru indicele de masă corporală (IMC) la vârsta de 5 ani, indiferent dacă aceştia s-au născut prematur sau nu, potrivit unei noi cercetări, prezentată la Congresul european privind obezitatea (ECO) din acest an, care s-a desfăşurat la Dublin, Irlanda (17-20 mai).
Rezultatele au identificat, de asemenea, diferenţe în bacteriile care colonizează intestinul, observate la adulţii care trăiesc cu obezitate, sugerând că modificările microbiomului intestinal care predispun la obezitate la vârsta adultă încep, de fapt, în copilăria timpurie.
Pentru a afla mai multe, studiul condus de prof. Gaël Toubon de la Inserm, Université Paris Cité şi Université Sorbonne Paris Nord, din Franţa - a investigat modul în care microbiomul intestinal al copiilor la 3,5 ani, din două cohorte de naşteri la nivel naţional francez, a fost asociat cu IMC lor la vârsta de 5 ani şi cu modificările ale acestuia între 2 şi 5 ani.
Studiul a fost ajustat pentru factori de confuzie, inclusiv vârsta şi sexul copilului, vârsta gestaţională, modul de naştere, alăptarea la sân, IMC al mamei înainte de concepţie şi ţara de naştere.
În total, au fost incluşi 143 de copii prematuri (născuţi la mai puţin de 32 de săptămâni de vârstă gestaţională) din EPIPAGE2 - un studiu naţional efectuat în toate maternităţile şi unităţile neonatale din Franţa în 2011 - şi 369 de copii născuţi la termen (născuţi la mai mult de 33 de săptămâni de vârstă gestaţională) din ELFE - un studiu naţional care urmăreşte vieţile a 18.000 de copii născuţi în Franţa, în zonele metropolitane, în 2011.
Probele de scaun au fost colectate la 3,5 ani.
Profilarea genetică a microbiotei a relevat o asociere pozitivă între scorul z al IMC (o măsură a greutăţii corporale bazată pe înălţime pentru fiecare grupă de vârstă în funcţie de sex) la 5 ani şi raportul dintre bacteriile intestinale Firmicutes şi Bacteroidetes care sunt direct implicate în obezitate - cu cât mai multe Bacteroidetes (în comparaţie cu Firmicutes), cu atât indivizii tind să fie mai slabi.
„Motivul pentru care aceste bacterii intestinale afectează greutatea se datorează faptului că ele reglează cantitatea de grăsime pe care o absorbim", explică prof. Toubon.
Potrivit acestuia, copiii cu un raport mai mare de Firmicutes faţă de Bacteroidetes vor absorbi mai multe calorii şi vor fi mai predispuşi să ia în greutate.
Analiza a constatat, de asemenea, că şase tipuri specifice de bacterii intestinale au fost foarte predictive pentru scorul Z al IMC la vârsta de 5 ani.
Abundenţa mai mare a trei categorii de bacterii - grupul Eubacterium hallii, Fusicatenibacter şi grupul Eubacterium ventriosum - a fost identificată ca un factor de risc pentru un scor z al IMC mai mare; iar un număr mai mare de trei tipuri de bacterii - Eggerthella, Colidextribacter şi Ruminococcaceae CAG-352 - a fost asociat cu un scor z al IMC mai mic.
Interesant, spun autorii studiului a fost faptul că, unele tipuri de bacterii au fost, de asemenea, asociate cu modificări ale scorurilor Z al IMC între 2 şi 5 ani, ceea ce indică faptul că unele au fost implicate într-o viteză mai mare de progresie a scorurilor Z al IMC între 2 şi 5 ani, în timp ce altele s-au dovedit a fi mai protectoare împotriva acestei progresii mai rapide.
În plus, cercetătorii au constatat că atât biosinteza estimată a hormonilor steroizi, cât şi căile metabolice ale microbiomului intestinal biotină (o vitamină B implicată într-o gamă largă de procese metabolice) au fost asociate cu un scor Z al IMC mai mic la 5 ani.
„Aceste constatări sugerează că ceea ce contează în cazul microbiotei intestinale nu este doar o chestiune legată de ce bacterii sunt implicate, ci şi de ceea ce fac acestea", spune prof. Toubon.
Este important de menţionat că naşterea prematură nu a făcut nicio diferenţă în ceea ce priveşte IMC al copiilor.
„Microbiomul intestinal se conturează ca fiind un factor important la începutul vieţii, capabil să influenţeze creşterea în greutate în copilărie şi mai târziu în viaţă", explică prof. Toubon.
„Descoperirile noastre dezvăluie modul în care un dezechilibru în grupuri bacteriene distincte poate juca un rol important în dezvoltarea obezităţii", a completat el.
Potrivit profesorului francez, sunt necesare cercetări suplimentare ce ar putea detalia speciile bacteriene specifice care influenţează riscul şi protecţia, şi care ar putea ajuta la o mai bună înţelegere când poate avea loc trecerea la un microbiom intestinal favorabil obezităţii şi, prin urmare, momentul potrivit pentru posibile intervenţii.
