Specialişti de la universitatea New Mexico au identificat un biomarker unic care ar putea îmbunătăţi diagnosticul în cazul debutului precoce al maladiei Alzheimer.
O echipă condusă de doctorul neurolog, Rawan Tarawneh, de la universitatea New Mexico (UNM), din Statele Unite, a identificat un biomarker unic care ar putea duce la noi teste de diagnosticare pentru a îmbunătăţi detectarea bolii Alzheimer în stadiu precoce, înainte de apariţia simptomelor.
Într-o lucrare publicată în Annals of Clinical and Translational Neurology, dr. Tarawneh şi colegii săi au identificat o nouă proteină în lichidul cefalorahidian care poate detecta în mod fiabil leziunile endoteliale - deteriorarea celulelor care căptuşesc micile vase de sânge din creier - în boala Alzheimer.
Folosind acest biomarker, echipa a descoperit că leziunea endotelială contribuie în mod important la deteriorarea cognitivă chiar şi în stadiile presimptomatice timpurii ale bolii.
Descoperirile oferă o rază de speranţă persoanelor care trăiesc cu Alzheimer, deoarece ar putea stimula continuarea cercetărilor pentru dezvoltarea unor medicamente care să prevină, eventual, deteriorarea endoteliului cerebral.
Numai în Statele Unite se estimează că sunt peste şase milioane de persoane, cu vârsta de 65 de ani şi peste, împovăraţi de această afecţiune neurodegenerativă.
„Toate acestea sunt descoperiri noi şi incitante”, a declarat dr. Tarawneh, profesor asociat în cadrul departamentului de neurologie şi directorul secţiei de neurologie cognitivă al UNM.
Studiul a fost desfăşurat pe 700 de participanţi fără probleme din punct de vedere cognitive, dar care prezentau dovezi ale existenţei biomarkerilor pentru boala Alzheimer.
Participanţii la studiu au fost înrolaţi la Knight Washington ADRC, unde au fost supuşi cu toţii unor examinări clinice cognitive, scanări RMN şi PET detaliate, şi evaluărilor pentru detectarea biomarkerilor, care au inclus măsurarea unui nou marker al leziunilor endoteliale denumit, caderină vasculo-endotelială (VEC).
Echipa de cercetare a descoperit că, în comparaţie cu martorii, nivelurile de VEC din lichidul cefalorahidian al participanţilor erau ridicate chiar şi în stadiile bolii în care nu au apărut pierderile de memorie.
Atunci când au fost analizate împreună cu biomarkerii stabiliţi ai bolii Alzheimer, cum ar fi amiloidul şi proteinele tau, nivelurile de lichid cefalorahidian ale VEC au îmbunătăţit capacitatea acestor markeri de a detecta patologia timpurie a bolii Alzheimer.
„Studiul nostru sugerează că leziunile endoteliale joacă un rol important foarte devreme în evoluţia bolii Alzheimer şi sunt direct legate de memorie, de funcţiile cognitive şi de plasticitatea sinaptică”, a declarat dr.Tarawneh, care este şi director al Clinicii de Memorie şi Îmbătrânire al UNM.
În plus, cercetătorii au descoperit că nivelurile de VEC s-au corelat cu rezultatele cognitive într-o măsură similară cu nivelurile proteinelor beta amiloid şi tau în aceste stadii preclinice timpurii, chiar şi atunci când au ajustat pentru măsurile imagistice ale bolii în vasele mici.
„Am descoperit că putem măsura în mod fiabil leziunile endoteliale în creierul pacienţilor cu boala Alzheimer şi că acestea se corelează de fapt cu rezultatele cognitive, într-o măsură similară cu amiloidul şi tau. De asemenea, am identificat mai multe căi prin care endoteliul influenţează memoria şi învăţarea, independent de amiloid şi tau”, a spus medicul.
„Aşadar, acest lucru dovedeşte că, într-adevăr, endoteliul - căptuşeala vaselor de sânge - are o corelaţie directă cu afectarea cognitivă”, a precizat ea.
Timp de ani de zile, cercetătorii s-au concentrat pe modificările observate la microscop în ţesutul cerebral care includ proteinele beta-amiloidă şi tau.
Beta-amiloidul este o proteină care apare în mod natural şi care, la pacienţii cu Alzheimer, se aglomerează în niveluri anormale pentru a forma plăci care se adună între neuroni şi perturbă funcţia celulară. Tau este o proteină care se adună în interiorul neuronilor.
În boala Alzheimer, proteinele tau se desprind de microtubulii care servesc drept suport structural pentru neuroni şi se lipeşte de alte molecule de tau, formând aglomerări microfibrilare dense.
Cercetătorii încă încearcă să determine care dintre aceste modificări ar putea cauza Alzheimer şi care ar putea fi un rezultat al bolii.
Pentru o lungă perioadă de timp, leziunile endoteliale au fost considerate secundare toxicităţii cauzate de proteinele beta-amiloid şi tau. Cu toate acestea, studii recente au început să facă lumină asupra importanţei endoteliului şi a altor constituenţi vasculari în declanşarea cascadei de evenimente care duc la boala Alzheimer.
Cercetările sugerează nu numai că nivelurile toxice de amiloid şi acumulările anormale de tau provoacă leziuni endoteliale, ci şi contrariul: o creştere a nivelurilor de amiloid şi tau ar putea fi cauzată de leziuni endoteliale.
„Vedem acum că poate că deteriorarea endotelială ar putea fi evenimentul declanşator”, a spus dr.Tarawneh, „şi că poate amiloidul şi tau sunt efecte secundare”.
Dr. Tarawneh emite ipoteza că are loc o formă de insuficienţă microcirculatorie care începe în capilare, unde celulele endoteliale sunt deteriorate.
„Odată ce endoteliul este deteriorat, acesta provoacă agregarea amiloidului şi a proteinelor tau, iar apoi acestea (amiloidul şi tau) provoacă alte leziuni endoteliale, deoarece sunt toxice”, a spus ea. „Este un cerc vicios”.
La începutul anilor 2000, bunica dr. Tarawneh a fost diagnosticată cu boala Alzheimer. Tarawneh a fost descurajată de lipsa de cercetare în domeniu şi decis să urmeze o carieră în neurologie şi să înveţe ce se întâmplă cu creierul în cazul bolii Alzheimer.
„Chiar şi acum, avem foarte puţine opţiuni pe care le putem oferi pacienţilor noştri”, a spus ea. „Este o experienţă îngrozitoare prin care trebuie să treci personal când vezi pe cineva drag care nu este capabil să te recunoască. Este o situaţie sfâşietoare”, a spus medicul.
Privind spre viitor, dr. Tarawneh îşi proipune să efectueze mai multe cercetări pentru a înţelege modul în care endoteliul este implicat în boala Alzheimer. Recenta cercetare ar putea impulsiona studii suplimentare în intervenţia terapeutică pentru prevenirea şi vindecarea leziunilor endoteliale, a spus ea.
„Poate că ţintirea acestuia ar fi o modalitate de a trata boala”, a spus dr. Tarawneh, precizând că ar putea fi o nouă cale pentru descoperirea de medicamente împotriva acestei maladii.
Dr. Tarawneh intenţionează să continue cercetările. „Scopul meu este să recrutez din ce în ce mai mulţi participanţi la UNM şi să obţin mostre de lichid cefalorahidian şi de sânge de la aceştia, astfel încât să putem valida aceste rezultate”, a mai spus ea.
