Prematurii extremi, copiii care se nasc cu mult înainte de termen (sub 28 de săptămâni), prezintă un risc ridicat de leziuni cerebrale, spun cercetătorii. Ei au descoperit posibile ţinte, aflate în afara creierului, care le-ar permite însă să trateze încă de timpuriu asemenea leziuni.
În acest sens, sistemul bacterian din intestin pare să joace un rol cheie, mai precis popularea excesivă a tractului gastro-intestinal cu bacteria Klebsiella a fost asociată cu prezenţa crescută a anumitor celule imune şi cu dezvoltarea leziunilor neurologice la prematurii extremi.
O interacţiune complexă: axa intestin-sistem imunitar-creier
Încă din dezvoltarea timpurie, intestinul, creierul şi sistemul imunitar sunt strâns legate între ele. Bacteriile din intestin cooperează cu sistemul imunitar, care, la rândul său, monitorizează microbii intestinali şi dezvoltă răspunsuri adecvate la acţiunile acestora.
În plus, intestinul este în contact cu creierul prin intermediul nervului vag precum şi prin intermediul sistemului imunitar şi astfel informaţia circulă nu doar dinspre creier spre intestin ci şi invers.
Specialiştii spun că sistemul microbiotic intestinal funcţionează ca un al doilea creier, şi au denumit sistemul nervos enteric / intestinal , SNE, „creierul abdominal“.
În mod obişnuit, la indivizii sănătoşi, microorganismele microbiomului intestinal, care este o colecţie vitală de sute de specii de bacterii, ciuperci, viruşi şi alţi microbi buni, sunt în echilibru.
În cazul prematurilor, al căror microbiom şi sistem imunitar nu au apucat să se dezvolte pe deplin, este foarte posibil să apară dereglări, care pot avea efecte negative asupra creierului, explică microbiologul şi imunologul David Seki, care a cercetat fenomenul împreună cu colegii săi de la Centrul pentru Microbiologie şi Ştiinţa Sistemelor de Mediu a universităţii din Viena (Centre for Microbiology and Environmental Systems Science, CMESS)
Anumite modele ale microbiomului prezintă indicii pentru unele leziuni ale creierului
Cercetătorii au putut să identifice existenţa unor tipare între microbiom şi răspunsul imun care sunt clar legate, conform observaţiilor, de progresia şi severitatea leziunilor cerebrale. Crucial este, însă, faptul că aceste tipare apar, de cele mai multe ori, înainte de schimbările din creier.
Acest lucru sugerează o fereastră de timp critică în care leziunile cerebrale ale prematurilor extremi pot fi prevenite înainte să se agraveze, sau ar putea fi chiar evitate.
Într-un studiu cuprinzător al dezvoltării sugarilor extrem de prematuri, cercetătorii au reuşit să identifice anumiţi biomarkeri, care indică punctele de plecare pentru dezvoltarea unor terapii adecvate.
„Datele noastre arată că o creştere excesivă a bacteriei Klebsiella şi a nivelurilor elevate ale celulelor T pot să agraveze leziuni ale creierului“, confirmă şi neonatologul Lukas Wisgrill, de la secţia de neonatologie a Departamentului de Pediatrie şi Medicina Adolescentului a Universităţii de Medicină din Viena.
„Am reuşit să depistăm aceste tipare deoarece, pentru un grup foarte specific de nou-născuţi am explorat pentru prima dată în detaliu modul în care microbiomul intestinal, sistemul imunitar şi creierul se dezvoltă şi cum interacţionează în acest proces“, a completat medicul.
Studiul a monitorizat timp de câteva săptămâni sau, în unele cazuri, chiar luni, un număr de 60 de sugari prematuri, născuţi înainte de 28 de săptămâni de gestaţie şi cântărind mai puţin de 1 kilogram.
Folosind metode de ultimă generaţie - echipa a examinat microbiomul folosind, printre altele, secvenţierea genei ARNR 16S -, cercetătorii au analizat probe de sânge şi scaun, înregistrări ale undelor cerebrale (de exemplu aEEG) şi imagini RMN ale creierului sugarilor.
Studiul, care este un proiect cluster universitar, este punctul de plecare pentru următorul proiect de cercetare care va investiga mai amănunţit microbiomul şi semnificaţia acestuia pentru dezvoltarea neurologică a copiilor născuţi prematur.
În plus, cercetătorii vor continua să ţină sub observaţie prematurii din studiul iniţial, pentru că modul în care se dezvoltă abilităţile motorii şi cognitive ale copiilor devine evident doar pe parcursul mai multor ani, potrivit datelor iniţiale.
În continuare, specialiştii îşi propun să vadă cum evoluează pe termen lung axa intestin-sistem imunitar-creier, care, conform studiului iniţial, se dezvoltă de foarte timpuriu, odată cu dezvoltarea fătului.
