Boala inflamatorie intestinală asociată cu un risc crescut de AVC, într-un studiu pe termen lung

Boala inflamatorie intestinală asociată cu un risc crescut de AVC, într-un studiu pe termen lung

Persoanele cu boli inflamatorii intestinale (BII) au un risc mai mare de a suferi un accident vascular cerebral (AVC) decât persoanele care nu suferă de această boală, potrivit unui studiu publicat miercuri.

Boala inflamatorie intestinală provoacă o inflamaţie cronică a intestinelor şi include boala Crohn, colita ulcerativă şi boala inflamatorie intestinală neclasificată.

Un studiu a constatat recent că persoanele cu BII au avut cu 13% mai multe şanse de a suferi un AVC până la 25 de ani după diagnosticare decât persoanele fără BII.

„Aceste rezultate arată că persoanele cu boli inflamatorii intestinale şi medicii lor de familie ar trebui să fie conştienţi de acest risc crescut pe termen lung", a declarat autorul studiului, Jiangwei Sun, de la Institutul Karolinska, din Stockholm, Suedia.

Autorii sugerează că depistarea şi gestionarea factorilor de risc de AVC poate fi mai urgentă la persoanele cu BII.

La studiu au participat 85.006 persoane cu BII confirmată printr-o biopsie. Fiecare dintre acestea a fost comparată din punct de vedere medical cu până la cinci persoane de control născute în acelaşi an, şi având acelaşi sex şi loc de reşedinţă, care nu aveau BII, (un total de 406.987 de persoane).

Pe parcursul unei urmăriri medii de 12 ani, 3.720 de persoane cu BII au suferit un AVC, comparativ cu 15.599 de persoane care nu aveau BII, ceea ce reprezintă o rată de 32,6 la 10.000 de ani-persoană pentru cei cu BII, comparativ cu 27,7 pentru cei fără BII.

Anii-persoană reprezintă atât numărul de persoane din studiu, cât şi perioada de timp pe care fiecare persoană o petrece în cadrul studiului.

Atunci când cercetătorii au luat în calcul şi alţi factori care ar putea afecta riscul de AVC, cum ar fi bolile de inimă, hipertensiunea arterială şi obezitatea, au descoperit că persoanele cu BII au avut cu 13% mai multe şanse de a suferi un AVC decât cele fără BII.

De asemenea, cercetătorii au constatat că riscul crescut a fost pentru un AVC ischemic, care este cauzat de un blocaj al fluxului sanguin către creier, mai degrabă decât un AVC hemoragic, un accident vascular cerebral cauzat de sângerări în creier.

Întrucât atât BII, cât şi AVC-ul au unele componente genetice care predispun oamenii la boală, cercetătorii au inclus în studiu şi rudele acestora, respectiv fraţii şi surorile persoanelor cu BII.

În aceste caz, cele 101.082 de persoane (fraţi şi surori) nu aveau antecedente de BII sau de AVC la începutul studiului.

În concordanţă cu rezultatele principale, persoanele cu BII au avut un risc mai mare de AVC decât fraţii acestora fără BII. Riscul lor general a fost cu 11% mai mare.

„Riscul ridicat pentru persoanele cu BII a rămas chiar şi la 25 de ani după ce au fost diagnosticate pentru prima dată, corespunzând unui caz suplimentar de AVC la fiecare 93 de persoane cu BII până în acel moment", a eplicat Sun.

O limitare a studiului a fost faptul că o parte dintre criteriile de diagnosticare a bolii inflamatorii intestinale şi a AVC s-au schimbat de-a lungul perioadei de studiu, ceea ce ar putea afecta rezultatele.

De asemenea, cercetătorii nu au avut informaţii complete despre toţi factorii care ar putea afecta riscul de AVC, cum ar fi dieta, fumatul şi consumul de alcool.

Autorii au precizat că studiul nu dovedeşte că BII provoacă AVC ci indică doar că există o legătură.

Studiul a fost publicat în ediţia online de miercuri, a revistei medicale a Academiei Americane de Neurologie, Neurology®.

viewscnt