Americanii mai în vârstă trăiesc mai mult decât oricând, ceea ce este foarte bine pentru speranţa de viaţă, dar nu la fel de bine pentru sănătatea digestivă. Estimările arată că aproape 40 la sută dintre americanii în vârstă trăiesc cu o afecţiune a stomacului, cum ar fi boala Crohn şi colita ulcerativă. Acum, o echipă de la Universitatea din Michigan a descoperit o asociere între problemele digestive şi ratele mai mari atât de singurătate şi de depresie.
În ultimii ani oamenii de ştiinţă şi-au reînnoit eforturile pentru a înţelege mai bine şi pentru a detecta de ce milioane de oameni dezvoltă boli digestive.
Totuşi, eforturile actuale nu reuşesc, de obicei, să ia în considerare modul în care factorii psihosociali contribuie la aceste afecţiuni.
„În calitate de medici, este important pentru noi să acordăm atenţie factorilor psihosociali implicaţi în viaţa pacienţilor noştri, dar aceştia sunt adesea trecuţi cu vederea", spune medicul gastroenterolog Shirley Ann Cohen-Mekelburg, de la Michigan Medicine, specializată în afecţiuni precum boala inflamatorie intestinală, boala Crohn şi colita ulcerativă, într-un comunicat al universităţii.
Aceşti factori, spune medicul, au potenţialul de a avea un impact semnificativ asupra sănătăţii gastrointestinale şi joacă, de asemenea, un rol crucial în bunăstarea generală a pacienţilor.
Dr. Cohen-Mekelburg şi o echipă de gastroenterologi şi hepatologi au analizat ratele de singurătate, depresie şi izolare socială în rândul adulţilor în vârstă, care aveau sau nu diverse boli digestive.
Echipa de cercetare „a vrut să cuantifice aceste cifre cu ratele de sănătate precară auto-raportate".
Cercetarea a implicat analiza datelor din 2008 până în 2016 din Studiul de sănătate şi pensionare al Universităţii din Michigan, un studiu longitudinal care a implicat un eşantion reprezentativ de aproximativ 20.000 de persoane din Statele Unite care au 50 de ani sau mai mult, precum şi partenerii acestora.
„Este important de reţinut că singurătatea se referă la sentimentul subiectiv de suferinţa de a fi singur sau de a nu avea companie. Corelaţia dintre singurătate şi depresie este bine stabilită", a precizat medicul.
De asemenea, aautorii studiului au definit izolarea socială ca fiind „separarea fizică obiectivă de alte persoane, care este independentă de bunăstarea psihologică".
„Există persoane care trăiesc în izolare, dar sunt bine adaptate, nu se simt singure şi raportează o bunăstare psihologică ridicată. Dar, pe de altă parte, există şi persoane care sunt conectate social, dar care suferă de o bunăstare psihologică scăzută şi de singurătate. Aceasta, în ciuda faptului că au o reţea socială puternică", notează dr. Cohen-Mekelburg.
Dintre cei 7.110 participanţi, autorii studiului au constatat că 56% aveau o boală digestivă în timp ce 44% nu aveau afecţiuni ale stomacului.
În general, 60,4% şi 55,6% dintre respondenţii cu şi fără boli digestive au raportat că suferă de singurătate, în timp ce 12,7% şi 7,5% au raportat depresie severă şi, respectiv, 8,9% şi 8,7% au raportat izolare socială,
Studiul a constatat că persoanele cu o boală digestivă au fost mai predispuse să raporteze o stare de sănătate „slabă sau destul de slabă".
În rândul pacienţilor cu o boală digestivă, singurătatea, precum şi depresia moderată până la severă, au fost asociate cu şanse mai mari de a se autocaracteriza cu o sănătate „slabă sau destul de bună".
Cercetătorii speră ca aceste descoperiri le vor permite în cele din urmă gastroenterologilor să „depisteze pacienţii cu depresie şi singurătate", pe lângă simptomele fizice obişnuite, iar legătura dintre singurătate, simptomele depresive şi bolile digestive să permită o abordare holistică, pentru a aduce beneficii pacienţilor.
Studiul este publicat în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology.
