Bolile respiratorii cronice reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, fiind responsabile de aproximativ 3,9 milioane de decese, sau 7% din totalul deceselor la nivel mondial, în 2017. Cele mai multe dintre aceste decese au fost cauzate de boli pulmonare obstructive cronice (BPOC), un grup de afecţiuni pulmonare care provoacă dificultăţi de respiraţie, cum ar fi emfizemul şi bronşita cronică. Un nou studiu, primul de acest fel, realizat pe o perioadă de peste 73 de ani oferă cele mai bune dovezi de până acum că sănătatea respiratorie timpurie are un impact asupra mortalităţii mai târziu în viaţă.
Potrivit unui studiu recent, contractarea unei infecţii a tractului respirator inferior în copilăria timpurie a fost asociată cu un risc mai mare de deces din cauza unei boli respiratorii la vârsta adultă, potrivit unui nou studiu.
Cercetători de la Imperial College London au publicat marţi, în The Lancet, rezultatele unui studiu care a constatat că acei copii care au suferit de o infecţie a tractului respirator inferior (ITRI) - cum ar fi bronşita sau pneumonia - până la vârsta de 2 ani au fost aproape de două ori mai predispuşi la deces prematur la vârsta adultă din cauza bolilor respiratorii.
Noul studiu a arătat că rata de deces prematur din cauza bolilor respiratorii a fost de aproximativ 2% pentru cei care au avut o ITRI în copilăria timpurie, comparativ cu aproximativ 1% pentru cei care nu au avut această boală. Constatările s-au menţinut şi după ajustarea la factorii socio-economici şi a statutului de fumător.
Cercetări anterioare au legat ITRI la sugari de dezvoltarea unei deficienţe a funcţiei pulmonare la adulţi, astm şi BPOC, dar nu s-a stabilit clar dacă există şi o legătură cu decesul prematur la vârsta adultă.
Acest studiu, primul de acest fel, realizat pe o perioadă de peste 73 de ani, oferă cele mai bune dovezi de până acum că sănătatea respiratorie timpurie are un impact asupra mortalităţii mai târziu în viaţă.
Constatările contestă concepţia greşită conform căreia decesele la vârsta adultă cauzate de bolile respiratorii sunt determinate doar de comportamentul de la vârsta adultă, cum ar fi fumatul.
Cercetătorii spun că acest lucru evidenţiază necesitatea de a preveni infecţiile respiratorii din copilărie şi de a îmbunătăţi sănătatea copiilor, prin măsuri de sănătate publică specifice şi intervenţii ale serviciilor de sănătate, cum ar fi vaccinarea, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, precum şi o mai bună diagnosticare şi tratare a condiţiilor de sănătate subiacente.
Dr. James Allinson, autorul principal al studiului, de la National Heart & Lung Institute din cadrul Imperial College London, a declarat: "Măsurile actuale de prevenire a bolilor respiratorii la adulţi se concentrează în principal pe factorii de risc legaţi de stilul de viaţă al adulţilor, cum ar fi fumatul. Legătura dintre unul din cinci decese respiratorii la adulţi cu infecţii comune cu multe decenii mai devreme, în copilărie, arată necesitatea de a viza riscul cu mult înainte de vârsta adultă.
"Pentru a preveni perpetuarea inegalităţilor existente în materie de sănătate la vârsta adultă, trebuie să optimizăm sănătatea în copilărie, nu în ultimul rând prin combaterea sărăciei în copilărie. Dovezile care sugerează originile timpurii din timpul vieţii ale bolilor cronice la vârsta adultă ajută, de asemenea, la contestarea stigmatului conform căruia toate decesele cauzate de boli precum BPOC sunt legate de factori legaţi de stilul de viaţă."
„Rezultatele studiului nostru sugerează că eforturile de reducere a infecţiilor respiratorii din copilărie ar putea avea un impact asupra combaterii mortalităţii premature cauzate de bolile respiratorii mai târziu în viaţă", a remarcat profesorul Rebecca Hardy, de la University College London şi Loughborough University, coautor al studiului.
„Sperăm că acest studiu va contribui la orientarea strategiilor organizaţiilor internaţionale de sănătate în abordarea acestei probleme", a mai spus ea.
Studiul utilizează date dintr-un studiu de grup britanic la nivel naţional denumit The National Survey of Health and Development (NSHD), care a recrutat persoane la naşterea din 1946, pentru a examina înregistrările de sănătate şi deces pentru 3.589 de persoane până în 2019.
Dintre cei 3.589 de participanţi la studiu, 913 au suferit o infecţie a căilor respiratorii inferioare înainte de vârsta de 2 ani.
„Acest studiu evidenţiază importanţa studiilor privind întreaga viaţă. Fiind cel mai longeviv studiu de cohortă reprezentativ la nivel naţional din Marea Britanie se palsează într-o poziţie unică pentru a investiga factorii din primii ani de viaţă care pot duce la o mortalitate prematură din cauza bolilor respiratorii mai târziu în viaţă", a declarat profesorul Nish Chaturvedi, de la University College London, şi el coautor al studiului.
Întrucât rezultatele arată originile din copilărie ale inegalităţilor în materie de sănătate în rândul adulţilor care s-au născut în anii 1940, este posibil ca îmbunătăţirile aduse sănătăţii şi asistenţei medicale pediatrice începând cu această perioadă, să fi condus la rezultate mai bune pentru copiii născuţi astăzi.
Chiar şi aşa, dovezile privind consecinţele pe care sănătatea precară din copilărie le poate avea pe tot parcursul vieţii evidenţiază necesitatea de a reînnoi eforturile de prevenire a ITRI în rândul copiilor.
Cercetătorii au folosit un model statistic pentru a estima asocierea dintre o infecţie respiratorie în copilăria timpurie şi decesul prematur din cauza bolilor respiratorii la vârsta adultă, ajustând în acelaşi timp diferiţi factori care pot influenţa acest risc.
Analiza care a ajustat pentru mediul socio-economic din copilărie şi statutul de fumător a sugerat că acei copii care au avut o ITRI până la vârsta de doi ani, au avut cu 93% mai multe şanse de a muri prematur din cauza bolilor respiratorii la vârsta adultă, comparativ cu copiii care nu au avut o astfel de infecţie până la 2 ani.
Acest lucru echivalează cu o rată de 2,1% de deces prematur la vârsta adultă din cauza bolilor respiratorii în rândul celor care au avut o ITRI în copilărie timpurie, comparativ cu 1,1% în rândul celor care nu au raportat o infecţie înainte de vârsta de doi ani.
Cercetătorii spun că acest risc crescut reprezintă potenţial un număr de 179.188 de decese premature în Anglia şi Ţara Galilor, între 1972 şi 2019, sau unul din cinci decese cauzate de boli respiratorii.
În comparaţie, decesele respiratorii la adulţi legate de fumat reprezintă trei din cinci decese din cauza bolilor respiratorii, sau 507.223 decese în exces în Anglia şi Ţara Galilor în aceeaşi perioadă.
Cercetătorii notează că, în ciuda ajustărilor făcute, este posibil să fi existat şi alţi factori de risc care nu au fost raportaţi, cum ar fi fumatul părinţilor şi naşterea prematură.
De asemenea, autorii notează faptul că schimbările societale din timpul studiului care a durat toată viaţa ar fi putut determina modificări ale funcţiei pulmonare ale cohortelor ulterioare şi ar fi putut modifica rezultatele.
