Pentru mulţi bărbaţi în vârstă, pierderea cromozomului sexual masculin nu este doar un fenomen al îmbătrânirii, ci ar putea, de asemenea, să îi expună la riscul de cancer. Potrivit unei echipe din Los Angeles, acest fenomen, care apare frecvent în celulele sanguine pe măsură ce bărbaţii îmbătrânesc, afectează aproximativ 40% dintre bărbaţii de 70 de ani, permiţând proliferarea tumorilor. Descoperirea ar putea deschide calea pentru tratamente personalizate împotriva cancerului de vezică urinară.
Fenomenul pierderii cromozomului Y a fost observat în mai multe tipuri de boli, inclusiv în până la 40% dintre cancerele de vezică urinară.
De asemenea, este legat de bolile cardiovasculare şi de Alzheimer şi ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care femeile trăiesc în general mai mult.
„Acest studiu face pentru prima dată o legătură care nu a mai fost făcută până acum între pierderea cromozomului Y şi răspunsul sistemului imunitar la cancer", afirmă profesorul Dan Theodorescu, autorul corespondent de la Centrul medical Cedars-Sinai, într-un comunicat.
Cercetătorii au descoperit că pierderea cromozomului Y permite celulelor canceroase din vezica urinară să eludeze sistemul imunitar şi să crească foarte agresiv.
Echipa de cercetare dezvoltă acum un test pentru cromozomul Y cu intenţia de a ajuta la personalizarea medicamentelor numite inhibitori ai punctelor de control imunitar.
Sexul biologic al unui copil este determinat de cromozomii cunoscuţi sub numele de X şi Y, care poartă ADN-ul uman.
Bărbaţii au perechea de cromozomi XY, în timp ce femeile au perechea XX. Cromozomul Y poartă informaţiile pentru anumite gene.
Cercetătorii au dezvoltat un sistem de notare pentru a măsura pierderea cromozomului Y în cancere pe baza expresiei acestor gene în celulele normale din mucoasa vezicii urinare.
Aceştia au analizat datele referitoare la două grupuri de bărbaţi. Un grup avea cancer de vezică urinară cu invazie musculară şi le-a fost extirpată vezica, dar nu au fost trataţi cu un inhibitor al punctelor de control imunitar.
Celălalt grup a participat la un studiu clinic şi a primit tratament cu un inhibitor al punctelor de control imunitar.
Ei au descoperit că pacienţii fără cromozomul Y au avut un prognostic mai slab în primul grup şi rate de supravieţuire generală mult mai bune în cel de-al doilea.
Experimentele pe şoareci masculi au descoperit, de asemenea, că tumorile lipsite de cromozomul Y creşteau cu o viteză semnificativ mai mare.
„Faptul că observăm o diferenţă în ceea ce priveşte rata de creştere doar atunci când intervine sistemul imunitar este cheia efectului de 'pierdere a cromozomului Y' în cazul cancerului de vezică urinară", explică profe. dr. Theodorescu.
Potrivit medicului-cercetător, aceste rezultate implică faptul că atunci când celulele pierd cromozomul Y, ele epuizează celulele T. Iar fără celule T care să lupte împotriva cancerului, tumora creşte agresiv.
Cu toate acestea, tumorile cărora le lipseşte cromozomul Y, deşi mai agresive, au fost, de asemenea, mai vulnerabile şi mai receptive la inhibitorii punctului de control imunitar, care inversează epuizarea celulelor T şi permit sistemului imunitar al organismului să lupte împotriva cancerului.
Cercetătorii postulează ideea că pierderea cromozomului Y „este o strategie adaptivă pe care celulele tumorale au dezvoltat-o pentru a eluda sistemul imunitar şi a supravieţui în mai multe organe", spune profesorul Shlomo Melmed, decanul facultăţii de medicină de la Cedars-Sinai.
Acest progres interesant se adaugă la cunoştinţele de bază a lebiologiei cancerului şi ar putea avea implicaţii de anvergură pentru tratamentul cancerului în viitor, spun autorii.
Sunt necesare în continuare cercetări suplimentare pentru a înţelege legătura genetică dintre pierderea cromozomului Y şi epuizarea celulelor T.
„Dacă am putea înţelege aceste mecanisme, am putea preveni epuizarea celulelor T", spune profesorul Theodorescu.
„Epuizarea celulelor T poate fi parţial inversată cu inhibitori ai punctelor de control, dar dacă am putea împiedica apariţia ei în primul rând, există un mare potenţial de îmbunătăţire a rezultatelor pentru pacienţi", menţionează el.
Studiul ar putea avea implicaţii chiar şi pentru femei, care nu poartă cromozomul Y.
Cromozomul Y conţine un set de gene înrudite, cunoscute sub numele de gene paralogice, cu cromozomul X.
Aceste gene ar putea juca un rol atât la femei, cât şi la bărbaţi, deşi sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina care ar putea fi acest rol.
„Conştientizarea semnificaţiei pierderii cromozomului Y va stimula discuţiile despre importanţa considerării sexului ca o variabilă în toate cercetările ştiinţifice din domeniul biologiei umane", conchide profesorul Theodorescu.
Cunoştinţele fundamentale noi pe care le oferă studiul ar putea explica de ce anumite tipuri de cancer sunt mai grave la bărbaţi sau la femei şi cum ar putea fi tratate cel mai bine.
De asemenea, ilustrează faptul că cromozomul Y face mai mult decât să determine sexul biologic uman, a mai menţionat profesorul Theodorescu.
Cercetarea este publicată miercuri în revista Nature.
