Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat noi publicaţii care prezintă cele mai recente opinii ştiinţifice cu privire la rolul grăsimilor şi al carbohidraţilor într-o alimentaţie sănătoasă. Pentru adulţi, OMS recomandă în continuare limitarea consumului de grăsimi la 30% sau mai puţin din caloriile zilnice. În ceea ce priveşte carbohidraţii, noile orientări pun accentul pe sursă mai degrabă decât pe cantitatea acesteia. Noile recomandări prezintă, de asemenea, noi informaţii pentru părinţii care speră să îşi îndrume copiii către o relaţie sănătoasă pe tot parcursul vieţii cu alimentaţia şi nutriţia. Pentru prima dată, OMS adaugă recomandări şi pentru copii, în privinţa consumului zilnic de legume şi fructe.
Obezitatea la nivel mondial aproape că s-a triplat din 1975, iar supraponderabilitatea sau obezitatea afectează peste 340 de milioane de copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani - 39 de milioane de copii sub 5 ani fiind supraponderali sau având obezitate în 2020.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat luna aceasta recomandările alimentare actualizate pe baza celor mai recente cercetări şi dovezi.
Documentele OMS reflectă un nou accent pus pe o alimentaţie sănătoasă pe tot parcursul vieţii.
Noile recomandări au fost publicate sub forma mai multor documente, printre care se numără:
Consumul de acizi graşi saturaţi şi de acizi graşi trans pentru adulţi şi copii: Ghidul OMS;
Consumul de carbohidraţi pentru adulţi şi copii: Ghidul OMS;
În general, OMS se concentrează mai puţin asupra cantităţii de grăsimi şi carbohidraţi decât în trecut, considerând mai atent la calitatea acestora.
De asemenea, nu toate recomandările sunt noi. De exemplu, organizaţia continuă să recomande ca adulţii să îşi limiteze consumul de grăsimi la 30% sau mai puţin din caloriile zilnice.
Aportul energetic al unei persoane este măsurat ca fiind caloriile furnizate de carbohidraţi, proteine, grăsimi şi alcool.
În privinţa copiilor cu vârsta sub 2 ani, recomandările OMS prevăd că aceştia ar trebui să ingereze în principal grăsimi nesaturate. OMS recomandă insistent ca aceştia să nu consume mai mult de 10% din totalul caloriilor lor din grăsimi saturate, cu 1% sau mai puţin de acizi graşi trans.
Care sunt grăsimile nesănătoase?
Nutriţionistul Michelle Routhenstein, care nu a fost implicată în publicaţiile OMS, spune că „înainte, era vorba doar de limitarea grăsimilor la 30% din aportul energetic".
„Acum, privim grăsimile saturate ca fiind adevăratul vinovat în dezvoltarea bolilor cardiovasculare, deoarece sunt direct corelate cu o creştere a LDL („colesterolul rău") şi o creştere a rezistenţei la insulină, care sunt factori de risc cardiometabolic", a precizat ea.
OMS atrage atenţia asupra caracterului nesănătos al acizilor graşi saturaţi consumaţi în alimentele lactate şi în carnea grasă.
Untul, untura, uleiul de palmier şi uleiul de cocos conţin, de asemenea, grăsimi saturate.
Acizii graşi trans provin în principal din surse produse industrial şi de la animale precum vacile, oile şi caprele. Alte astfel de animale rumegătoare includ căprioarele, elanii, cămilele, girafele şi bivolii.
Noile publicaţii oferă îndrumări cu privire la modalităţile prin care oamenii pot înlocui grăsimile saturate nesănătoase şi acizii graşi trans cu acizi graşi polinesaturaţi şi acizi graşi mononesaturaţi din surse vegetale.
Carbohidraţi, fructe şi legume
În ceea ce priveşte carbohidraţii, există o schimbare similară de perspectivă în noile recomandări ale OMS.
„Suntem mai specifici în ceea ce priveşte provenienţa [nutrienţilor]. Suntem interesaţi mai ales de fibrele care au carbohidraţi mai complecşi. Ne uităm la fibrele alimentare provenite în primul rând din cereale integrale şi din fructe şi legume, despre care ştim că au un efect cardiovascular protector", a comentat Routhenstein, noile recomandări.
OMS pune acum accentul pe consumul de alimente care conţin fibre naturale, cum ar fi cerealele integrale, legumele şi fructele.
Noile recomandări pentru copii
În timp ce OMS recomandă de mult timp ca adulţii să mănânce 400 de grame de legume şi fructe pe zi, pentru prima dată, publicaţiile adaugă recomandări şi pentru copii.
Astfel, pootrivit OMS:
- Copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 5 ani ar trebui să mănânce zilnic cel puţin 250 de grame de legume şi fructe;
- Copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 9 ani ar trebui să mănânce zilnic cel puţin 350 de grame de legume şi fructe;
- Copiii de 10 ani sau mai mari ar trebui să mănânce cel puţin 400 de grame de legume şi fructe zilnic;
În mod similar, OMS abordează acum şi nevoia de fibre pentru organismul copiilor. Anterior, aceasta le recomanda adulţilor să consume 25 de grame zilnic.
Acum:
- Copiii între 2 şi 5 ani ar trebui să consume cel puţin 15 grame de fibre zilnic;
- Copiii între 6 şi 9 ani ar trebui să consume cel puţin 21 de grame de fibre zilnic;
- Copiii de 10 ani sau mai mari ar trebui să consume cel puţin 25 de grame de fibre zilnic;
Fibrele se găsesc în alimente care variază de la broccoli la banane şi de la mere la avocado.
Sănătatea pe tot parcursul vieţii începe în copilărie
„Epidemia de obezitate pe care o vedem la copii, asta este ceea ce conduce noile orientări ale OMS", a declarat pediatrul dr. Daniel Ganjian, care nu este afiliat la OMS.
Dr. Ganjian a citat, de asemenea, „din ce în ce mai multe cercetări care arată că, cu cât se începe mai devreme cu o nutriţie şi o alimentaţie sănătoasă, cu atât este mai probabil ca [copiii] să fie mai sănătoşi pentru tot restul vieţii lor".
Specialistul s-a referit în mod special la evitarea apariţiei hipertensiunii arteriale, a colesterolului ridicat, chiar şi a anumitor tipuri de cancer, precum şi a diabetului.
