De la declanşarea acestei crize, până acum la nivel naţional, au intrat în România 704.168 cetăţeni ucraineni, potrivit datelor Poliţiei de Frontieră Române. Doar 11% dintre aceştia au ales să rămână în România. Printre ei sunt şi medici refugiaţi care ar dori să profeseze. Ministerul Sănătăţii nu deţine informaţii cu privire la numărul cadrelor medicale din Ucraina care au solicitat statutul de refugiat în România şi nici nu a primit solicitări din partea medicilor ucraineni, refugiaţi în România, pentru recunoaşterea calificărilor profesionale. La solicitarea 360medical.ro, Ministerul Sănătăţii a venit cu mai multe precizări legate de posibilitatea de-a lucra în România medicii ucraineni.
Recunoaşterea calificărilor profesionale de medic şi respectiv medic specialist este reglementată prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată cu modificările şi completările ulterioare – pentru titlul de medic cu formare de bază (studii universitare) în atribuţiile Ministerului Educaţiei şi respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 764/2017 pentru titlurile de calificare de medic specialist în atribuţiile Ministerului Sănătăţii. Termenele de soluţionare sunt stabilite de respectivele acte normative.
,,Detalii despre documentele necesare recunoaşterii diplomei de medic pot fi obţinute de la Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educaţiei. Documentele necesare recunoaşterii titlurilor de calificare de medic specialist sunt prevăzute de art. 3 alin. (1) din HG nr. 764/2017 şi sunt listate pe site-ul Ministerului Sănătăţii www.ms.ro la rubrica “Specialişti” secţiunea “Recunoaştere diplome” pagina 12”, arată instituţia.
Vi le prezentăm mai jos, ele se găsesc la capitolul IV. Recunoaşterea titlurilor oficiale de medic specialist eliberate de STATELE TERŢE, altele decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii.
Documente necesare:
a) cerere de recunoaştere care va cuprinde obligatoriu şi datele de contact (adresă, telefon, fax, adresă de email);
b) copia documentului de identitate aflat în termen de valabilitate (buletin/carte de identitate sau paşaport);
c) documente din care să rezulte cerinţele prevăzute la art. 376 alin. (1) lit. c) - g) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
d) copia legalizată a documentelor care atestă calificarea de medic;
e) copia legalizată a titlului de medic specialist dobândit în statul terţ;
f) documente emise de autorităţile competente ale statului terţ emitent din care să rezulte durata specializării (ani, luni, ore de formare pe săptămână), curriculumul pregătirii efectuate şi competenţele atestate prin titlul respectiv de medic specialist;
g) documente privind experienţa profesională şi educaţia medicală continuă, dobândite de solicitant, emise de autoritatea competentă a statului în care acesta a exercitat profesia;
h) certificat de sănătate fizică şi psihică din care să rezulte că acesta poate practica specialitatea dobândită;
i) dovezi emise de autoritatea competentă din statul de origine sau provenienţă privind caracterul onorabil, moral sau absenţa unei situaţii care suspendă sau interzice exercitarea profesiei în caz de eroare profesională gravă, respectiv o atestare de confirmare a inexistenţei unor suspendări temporare sau definitive de la exercitarea profesiei sau a unor condamnări penale;
j) extrasul de cazier judiciar emis de autoritatea competentă a statului în care titularul a exercitat profesia;
k) certificatul de atestare a cunoştinţelor de limbă română sau paşaportul lingvistic, după caz, cu excepţia cetăţenilor români care solicită recunoaşterea titlurilor de medic specialist eliberate de un stat terţ;
l) dovada achitării taxei de evaluare profesională. Cuantumul taxei de evaluare profesională se depune în contul Colegiului Medicilor din România. În cazul în care evaluarea profesională presupune şi o probă de aptitudini, cuantumul taxei se dublează. Documentele prevăzute la lit. e) - j) trebuie însoţite de traducerile legalizate în limba română, în original. Documentele prevăzute la lit. h) - j) au o valabilitate de 3 luni de la data emiterii.
Revenind la situaţia refugiaţilor, mulţi medici ucraineni au fugit din calea războiului în mare grabă, astfel că nu toţi au toate actele doveditoare la ei. ,,Lipsa documentelor prevăzute de lege duce la imposibilitatea analizării solicitării de recunoaştere întrucât în cuprinsul unui dosar de recunoaştere se regăsesc documente de studii pe baza cărora se poate stabili similitudinea între curriculele de pregătire din Ucraina şi România”, a specificat Ministerul Sănătăţii.
Există Ordonanţa de urgenţă nr. 20/2022 privind încadrarea în muncă a cetăţenilor ucraineni care nu deţin documente care să probeze calificarea profesională sau experienţa în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, care spune că aceştia se pot încadra în muncă în baza unei declaraţii pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condiţiile de calificare profesională şi experienţă în activitate necesare ocupării locului de muncă respectiv şi nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea în cauză. Angajarea se poate face în aceste condiţii doar pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire ulterioară cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an.
Pe baza acesteia au putut fi angajaţi refugiaţi ucraineni în România. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat recent că au fost angajate în România 223 de persoane refugiate din Ucraina, în producţie şi în servicii.
Ministerul Sănătăţii atrage atenţia însă că ,,Ordonanţa de urgenţă nr. 20/2022 privind încadrarea în muncă a cetăţenilor ucraineni stabileşte în mod expres faptul că respectiva normă legislativă nu se aplică profesiilor reglementate de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşă, prin urmare exercitarea în România a activităţilor profesionale pentru aceste categorii de profesionişti nu este posibilă în baza unor declaraţii pe propria răspundere în cazul în care persoanele respective nu deţin documente care să ateste calificarea profesională”.
În ce măsură autorizaţia de liberă practică provizorie dată de Colegiul Medicilor ar putea rezolva situaţia şi ce alte soluţii pot fi găsite ca aceşti medici să poată profesa în România a detaliat Ministerul Sănătăţii pentru 360medical.ro:
,,Considerăm că pentru cetăţenii ucraineni calificaţi în profesia de medic, care îndeplinesc condiţia de cetăţenie pe teritoriul României, reglementată la art. 376 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată cu modificările şi completările ulterioare, sau a celor care au solicitat protecţie internaţională în România conform Legii nr. 122/2006, ar fi posibilă încadrarea în muncă şi exercitarea profesiei cu competenţe limitate în condiţiile art. 386 si art. 3871 din Legea nr. 95/2006, după parcurgerea procedurii de recunoaştere a diplomei de bază de medic la Ministerul Educaţiei sau cu drept de liberă practică pentru medicii specialişti care au parcurs etapele de recunoaştere reglementate de HG nr. 764/2017 pentru aprobarea Normelor privind recunoaşterea diplomelor, certificatelor şi titlurilor de medic specialist, eliberate de un stat terţ, altul decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii.
Cunoaşterea limbii române este o cerinţă obligatorie pentru exercitarea profesiei în România, cerinţă reglementată de Legea nr. 95/2006. O altă condiţie obligatorie este cea a cetăţeniei sau de stabilire pe termen lung în România (conform art. 376 din Legea nr. 95/2006), precum şi îndeplinirea cerinţelor minime de formare profesională.
România în calitate de stat membru U.E. trebuie să se asigure că sunt respectate prevederilor Directivei nr. 2005/36/CE, mai exact cele prevăzute la art. 2(2) care permit în cazul profesiilor reglementate, recunoaşterea titlurilor de calificare dobândite în state terţe, cu respectarea condiţiilor minime de formare profesională prevăzute de Anexa V.”
În ceea ce-i priveşte pe refugiaţii ucraineni din România care accesează serviciile medicale, le-ar prinde bine să poată comunica în limba lor cu personalul medical, iar medicii ucraineni refugiaţi ar putea fi o resursă valoroasă în acest sens.
,,La nivelul Ministerului Sănătăţii s-a format un grup tehnic de lucru pentru gestionarea crizei umanitare a refugiaţilor din Ucraina, în care se discută inclusiv situaţia medicilor care pot să acorde asistenţă sanitară în România”, a precizat pentru 360medical.ro Ministerul Sănătăţii, care susţine că până la această dată 69 de refugiaţi ucraineni figurează internaţi în unităţile sanitare din România.
