Circa 400-500 de copii cu malformaţii congenitale cardiace din România rămân neoperaţi în primul an de viaţă, vârstă la care ar trebui făcute corecţiile necesare, afirmă şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) Târgu Mureş, medicul Horaţiu Suciu.
Situaţia este cauzată de faptul că singurul centru specializat din ţară care efectuează astfel de intervenţii, cel de la Târgu Mureş, nu are o capacitate suficientă pentru a realiza intervenţiile la toţi aceşti pacienţi.
"În România se nasc aproximativ 1.000 de copii cu malformaţii congenitale cardiace pe an, 10% dintre aceştia sunt urgenţe neonatale, nou-născuţi care trebuie operaţi în prima lună de viaţă. Aşadar, undeva 100 de cazuri de nou-născuţi care trebuie operaţi se nasc anual în România. În Târgu Mureş reuşim să operăm aproximativ 40-50% dintre ei, probabil mulţi dintre ei decedează fără a mai ajunge să fie operaţi, sper că mulţi dintre ei pot să plece afară, dar încă nu avem o statistică şi este un lucru care trebuie să ne pună pe gânduri, pe noi şi pe cei care iau decizii în acest sens", a declarat dr. Horaţiu Suciu, citat de Agerpres.
"Din cei 1.000, 10% trebuie operaţi în perioada neonatală, iar 90% dintre copii trebuie operaţi până la vârsta de un an. Nu se poate face acest lucru şi, în fiecare an, ceilalţi copii, care nu pot beneficia de această corecţie chirurgicală, se adaugă la o 'zestre' care nu ne face cinste. Sunt astfel copii de 4-5 ani cu malformaţii cardiace complexe, care se prezintă tardiv şi, cu cât se fac mai târziu corecţiile, cu atât şansa lor la o viaţă normală este mai mică. Anual, 400-500 de copii rămân neoperaţi şi acest lucru va impieta dezvoltării normale", a completat medicul.
În lipsa unei intervenţii chirurgicale până la vârsta de un an, când este intervalul de corecţie, copiilor le este afectată grav calitatea vieţii şi durata de viaţă, iar din acest motiv statul român ar trebui să investească în dezvoltarea mai multor centre de profil, care să cuprindă acele lanţuri multidisciplinare, aşa cum este la Târgu Mureş, consideră medicul chirurg.
"Sunt câteva lucruri care trebuie reţinute: nou-născutul cu malformaţii cardiace grave trebuie resuscitat într-un centru medical terţiar, astfel încât să se susţină funcţiile vitale. Intervenţia chirurgicală nu trebuie realizată în ziua în care copilul se naşte, de aceea trebuie susţinute clinicile de neonatologie în care aceşti copii se nasc, pentru că dorinţa lor de a trimite aceşti copii către centrele terţiare este foarte mare, pentru că nu există experienţă, nu există dotare, medicamente pentru a menţine aceşti copii, a-i resuscita şi pentru a-i trimite apoi pentru diagnosticul definitiv", a menţionat dr. Horaţu Suciu.
În ţară există şi alte centre de specialitate, unde s-au făcut investiţii mari, dar care nu dispun de echipele medicale necesare - în primul rând cele chirurgicale şi cele de diagnostic, fiindcă acel lanţ care trebuie să intervină în astfel de cazuri trebuie să fie complet.
"O particularitate a diagnosticării şi tratamentului copiilor cu boli cardiovasculare, care ne poate duce la un mod de activitate de 24 de ore pe zi, şapte zile din şapte, este colaborarea multidisciplinară. Există o conexiune între aceste discipline, niciuna nu poate să progreseze fără cealaltă. La Târgu Mureş s-a închis acest cerc şi acesta este secretul pentru care, în continuare, speranţa majorităţii copiilor cu afecţiuni cardiovasculare de a fi trataţi, este la Târgu Mureş", a spus medicul.
PÎn multe cazuri, părinţii sunt nevoiţi să caute opţiuni de tratament pentru copii în străinătate. O altă opţiune este prezenţa unor echipe de chirurgi din străinătate, care operează pro bono copii cu malformaţii cardiace grave, în principal la o clinică privată din Sibiu.
