Cercetări noi privind epilepsia au identificat factori necunoscuţi până acum care declanşează convulsiile

Cercetări noi privind epilepsia au identificat factori necunoscuţi până acum care declanşează convulsiile

Cercetători de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Virginia au descoperit că funcţionarea defectuoasă a microcircuitelor corticale din creier pot declanşa crizele epileptice. Specialiştii spun că ţintirea declanşatorilor ar putea duce la noi tratamente pentru o formă devastatoare a bolii.

Echipa de cercetare de la UVA a stabilit că un anumit tip de celule din creier, interneuronii SST, care exprimă somatostatină, pot provoca convulsii atunci când se dereglează. Interneuronii reglează nivelurile de activitate din creier şi funcţionează ca un sistem de frânare pentru a proteja împotriva activităţii cerebrale excesive şi a preveni convulsiile, dar echipa de cercetare a constatat că atunci când interneuronii SST sunt disfuncţionali ei sunt, de fapt, responsabili de o activitate excesivă în creier şi de declanşarea convulsiilor.

Aceste disfuncţionalităţi sunt declanşate de mutaţii într-o anumită genă cunoscută ca fiind cauza unui sindrom rar de epilepsie la om. Aceste mutaţii nu sunt moştenite genetic de la părinţi, ci apar la scurt timp după concepţie.

„Identificarea celulelor nervoase specifice care contribuie la convulsii este importantă, deoarece ajută la direcţionarea cercetărilor pentru dezvoltarea de noi terapii. În urma acestei cercetări avem acum o nouă ţintă celulară pentru a încerca să restabilim echilibrul din creier şi să prevenim convulsiile", spune Manoj K. Patel, de la Departamentul de Anestezie al UVA.

Specialiştii au examinat rolul interneuronilor SST cercetând o afecţiune neurologică rară numită encefalopatie epileptică SCN8A, care se referă la o mutaţie a genei SCN8A responsabilă pentru această boală. Copiii cu epilepsie SCN8A suferă adesea de convulsii recurente care nu răspund la medicamente, precum şi de întârzieri severe de dezvoltare şi tulburări de mişcare. Ei au, de asemenea, un risc semnificativ pentru moarte subită şi neaşteptată, principala cauză de deces în epilepsie.

Pentru a înţelege mai bine ce se întâmplă în encefalopatia epileptică SCN8A, cercetătorii au dezvoltat modele de şoareci pentru două mutaţii SCN8A descoperite la pacienţi. Astfel ei au reuşit să determine care neuroni sunt responsabili pentru iniţierea disfuncţiei neurologice. Echipa de cercetare a descoperit că ambele mutaţii SCN8A au provocat modificări dăunatoare canalelor de sodiu într-un mod care a slăbit interneuronii SST şi i-a făcut să nu mai funcţioneze, deşi în mod normal ei erau foarte activi.

„Este similar cu o maşină care accelerează cu un sistem de frânare defect şi nu mai poate încetini. Într-un creier în care interneuronii SST nu mai funcţionează corect pentru a atenua activitatea cerebrală se ajunge la o excitaţia excesivă şi asta poate duce la o criză", spune Wengert.

Pe baza acestor descoperiri oamenii de ştiinţă cred că ar putea fi posibilă tratarea encefalopatiei epileptice SCN8A prin identificarea unor modalităţi care să restabilească funcţionarea la parametri normali a interneuronilor SST.

„Deşi cercetarea noastră s-a concentrat pe epilepsia SCN8A, rezultatele noastre identifică interneuronii SST ca factori care contribuie, în general, la crizele epileptice. Dacă am putea identifica modalităţi de a restabili buna funcţionare a acestor celule, am găsi poate şi abordări utile în furnizarea de tratamente mai bune împotriva crizelor pentru pacienţii cu diferite tipuri de epilepsie", mai spune Wengert.

Rezultatele acestei cercetări, publicată în Journal of Neuroscience, îi ajută pe specialişti să înţeleagă mai bine epilepsia.

viewscnt