Tetralogia Fallot este una dintre cele mai frecvente malformaţii cardiace congenitale, deşi, extrem de rară, afectând doar 3 până la 5 din 10.000 de nou-născuţi. Din motive încă neclare, inima individului afectat prezintă defecte în patru locuri: un defect septal ventricular, respectiv o gaură în peretele care desparte ventriculul stâng de cel drept; stenoză pulmonară, în care fluxul de sânge către artera pulmonară este obstrucţionat; o aortă suprapusă, cu vasul de sânge principal deviat spre dreapta; şi hipertrofie ventriculară dreaptă, în care muşchiul cardiac de pe acea parte se îngroaşă în timp.
Acum, prin intermediul unor experimente pe şoareci modificaţi genetic, o echipă de la Universitatea publică de cercetare ETH Zurich, din Elveţia, a determinat ce întrerupătoare moleculare sunt implicate şi cum trebuie să fie acţionate pentru a opri malformaţiile care afectează inima.
De aceste cunoştinţe ar putea beneficia, într-o zi, persoanele care suferă de tetralogie Fallot, dacă vor fi identificate substanţe capabile să ţintească şi să inhibe proteina BBLN sau interacţiunile sale cu alte proteine.
În funcţie de gravitatea lor, malformaţiile cordului pot perturba circulaţia pulmonară, determinând inima să pompeze sângele care se întoarce din restul corpului direct în aortă, în loc de artera pulmonară.
Acest lucru înseamnă că sângele nu poate capta oxigen în plămâni, ceea ce face ca hemoglobina sa, în mod normal roşie, să capete o culoare albastru-violet.
„Bebeluşii care suferă de tetralogie acutăFallot sunt albaştri. Se poate vedea de fapt că au deficit de oxigen", spune Ursula Quitterer, profesor de farmacologie moleculară la ETH Zurich, care a condus studiul.
Echipa a petrecut ultimii 15 ani încercând să afle care sunt mecanismele patologice ale tetralogiei Fallot.
Acum, prin experimente pe şoareci modificaţi genetic, cercetătorii elveţieni au reuşit să asambleze unele dintre piesele cheie ale puzzle-ului, creând o imagine mai precisă a complexităţii unei inimi cu această malformaţie.
Descoperirile au fost prezentate recent în revista Nature Cardiovascular Research.
În centrul investigaţiilor se află o proteină care până de curând nu avea un nume. În ultimii doi ani, aceasta a fost cunoscută sub numele de BBLN (proteina bublin cu bobină spiralată), nume care i-a fost dat de cercetătorii olandezi care au descoperit că viermii nematozi lipsiţi de această proteină ajung să aibă mici bule în intestin.
Echipa a întâlnit această proteină puţin cercetată în mostre de ţesut cardiac prelevate de la copii mici care s-au născut cu tetralogie Fallot şi care au fost ulterior operaţi la un spital al Universităţii din Cairo.
În comparaţie cu probele de ţesut de la pacienţii tineri cu tetralogie Fallot, care nu prezentau nicio decolorare, atunci când cercetătorii au examinat ţesutul cardiac de la „bebeluşi albaştri" au descoperit o concentraţie de BBLN de şase ori mai mare.
Pentru a descoperi ce cauzează această suprareglare, echipa a modificat genetic şoareci de laborator pentru a produce BBLN uman în inimile lor.
Cu cât concentraţia acestei proteine era mai mare, cu atât inimile şoarecilor erau mai mărite, şi cu atât mai mare era incidenţa insuficienţei cardiace.
Investigaţiile ulterioare au aruncat lumină asupra interacţiunilor moleculare implicate în orchestrarea îngroşării muşchiului cardiac din partea dreaptă.
Tetralogia Fallot este atunci când inima prezintă, în acelaşi timp, patru malformaţii. Credit: Mariana Ruiz / Wikipedia
Această alterare nefericită, care face ca o inimă slabă să fie şi mai slabă, are loc şi la oameni, spun cercetătorii.
În prezent, în ţările bogate, precum Elveţia, operaţiile sunt adesea efectuate pe pacienţi atunci când aceştia sunt încă bebeluşi.
Şi datorită progreselor majore în tehnica chirurgicală, operaţiile pe cord pot corecta toate cele patru defecte din timp.
Astfel de progrese au permis deja medicinii să îmbunătăţească considerabil speranţa de viaţă a persoanelor cu această afecţiune.
Însă mecanismele patologice în cauză continuă să afecteze celulele cardiace chiar şi după o operaţie.
Potrivit specialiştilor, pacienţii cu tetralogie Fallot cărora li s-a reparat inima prezintă în continuare un risc mai mare de complicaţii pe termen lung, cum ar fi insuficienţa cardiacă.
