Pacienţii cu boala ficatului gras sunt predispuşi să sufere de tulburări de personalitate, susţine un studiu publicat marţi.
Cea mai frecventă cauză a bolilor hepatice cronice în ţările bogate, boala ficatului gras non-alcoolic (BFGNA/în engl. NAFLD) este vinovată de creşterea notabilă a numărului de decese asociate ficatului din ultimii ani.
Aproximativ 25% dintre adulţii din Statele Unite au BFGNA, potrivit estimărilor.
În timp ce simptomele sunt puţine în stadiile sale incipiente, dacă nu este tratată, boala poate progresa spre ciroză şi insuficienţă hepatică la persoanele cu risc, cum sunt diabeticii.
Noi cercetări îngrijorătoare dezvăluie o legătură între boala ficatului gras non-alcoolic şi un risc crescut de a dezvolta tulburări de personalitate.
Cercetătorii de la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie, au descoperit că, deşi cunosc importanţa menţinerii unei diete sănătoase şi a unei rutine de exerciţii fizice, pacienţii cu BFGNA au manifestat frecvent o incapacitate de a-şi controla obiceiurile şi comportamentele alimentare.
Steatohepatita non-alcoolică, o formă mai gravă de BFGNA caracterizată prin inflamarea ficatului, este cea mai frecventă cauză a cirozei în ţările industrializate - unde numărul deceselor cauzate de bolile hepatice a crescut de patru ori în ultimele cinci decenii.
Acum, autorii studiului au descoperit că pacienţii cu BFGNA sunt de aproximativ trei ori mai predispuşi să aibă o tulburare de personalitate în comparaţie cu alte persoane care nu suferă de această boală.
Ca atare, cercetătorii consideră că toţi pacienţii cu BFGNA ar trebui să fie supuşi unui screening pentru tulburări de personalitate.
În cazul în care medicii identifică una, cercetătorii recomandă tratarea oricăror tulburări de sănătate mintală înainte ca pacientul să înceapă să încerce să îşi gestioneze dieta şi obiceiurile de exerciţii fizice.
„Descoperirea unei prevalenţe crescute a tulburărilor de personalitate la pacienţii cu BFGNA este deosebit de izbitoare - semnificând că nu este o problemă asociată cu toate bolile hepatice, ci doar cu cei cu BFGNA", spune coautorul studiului, dr. Jonathan Catling, într-un comunicat al universităţii.
„Important este că pare să nu fie o problemă generală de sănătate mintală, deoarece nici anxietatea şi nici depresia nu s-au dovedit a fi semnificativ diferite între grupuri - în ciuda faptului că ambele tulburări psihiatrice sunt adesea asociate cu boala hepatică cronică", a precizat medicul britanic.
În timp ce numeroase dovezi medicale susţin că o simplă modificare a dietei şi un pic mai multă mişcare pot ajuta la prevenirea progresiei bolii hepatice, medicilor le este adesea foarte greu să convingă pacienţii să urmeze schimbările de stil de viaţă prescrise.
Cu toate acestea, cercetătorii admit că această tendinţă poate fi influenţată de faptul că mulţi pacienţi cu BFGNA sunt, de asemenea, încurajaţi să îşi sporească aportul de proteine şi calorii ca mijloc de a inversa declinul nutriţional observat adesea în timpul bolii hepatice cronice.
Per total, autorii studiului subliniază că, deşi sunt conştienţi de faptul că modificările stilului de viaţă pot fi de ajutor, pacienţii cu BFGNA nu reuşesc în mod frecvent să facă ajustările necesare la propria rutină zilnică.
Chiar şi în rândul pacienţilor care au primit un transplant de ficat din cauza BFGNA, doi din cinci au prezentat semne de recurenţă a bolii ficatului gras în termen de cinci ani de la transplant.
Echipa de cercetare spune că un factor cheie care determină atitudinea pacienţilor faţă de pierderea în greutate este „locusul de control" (LoC) intern şi extern al acestora - care se referă la cât de mult control cred că au asupra propriei vieţi.
Pacienţii cu un LoC intern ridicat văd, de obicei, evenimentele din viaţă ca fiind rezultatul propriilor acţiuni şi, prin urmare, au mai multe şanse de a avea succes în a pierde în greutate.
Pacienţii cu BFGNA, similar cu persoanele cu tulburări de abuz de substanţe, pot prezenta un LoC extern crescut.
Cu alte cuvinte, aceştia văd evenimentele de viaţă ca fiind în afara controlului lor şi se luptă să facă şi să menţină schimbările necesare în regimurile lor de dietă şi de exerciţii fizice care ar putea ajuta la prevenirea evoluţiei bolii ficatului gras în stadiile sale mai grave şi ireversibile.
Clasificată ca fiind o tulburare metabolică, BFGNA se caracterizează prin prezenţa grăsimii în ficat şi prin absenţa consumului excesiv de alcool.
Autorii studiului concluzionează că BFGNA rămâne o problemă majoră de sănătate la nivel mondial şi o boală complexă, cu multiple faţete.
Principalii factori de risc în cazul BFGNA sunt obezitatea şi rezistenţa la insulină, astfel încât prevalenţa bolii reprezintă o provocare în special pentru societăţile occidentale care se confruntă cu rate în creştere ale bolilor legate de obezitate.
Cercetarea a fost publicată recent, în revista BMC Gastroenterology.
