Oamenii de ştiinţă au descoperit o cale de semnalizare care ar putea opri transformarea aluniţelor în melanom, cancerul de piele cu cea mai mare rată de mortalitate.
Într-o porţiune mică de piele nu mai mare de un centimetru, există milioane de celule care muncesc ca să-şi îndeplinesc sarcinile, cum ar fi protejarea pielii împotriva bacteriilor sau detectarea temperaturii. O parte dintre ele sunt melanocitele, un tip de celule care produc melanină, substanţa care dă culoare pielii, ochilor şi părului. În lumina UV de la soare, melanocitele pot forma aluniţe, considerate de unii şi semne de frumuseţe.
Aluniţele sunt extrem de frecvente şi în mare parte inofensive. Unele, însă, continuă să crească şi să sufere mutaţii până când se transformă în melanom, cancerul de piele cu cea mai mare rată de mortalitate.
Deşi melanomul reprezintă doar aproximativ 1% dintre toate cancerele de piele, provoacă majoritatea deceselor legate de cancerul de piele, cel mai frecvent la femeile cu vârsta sub 30 de ani.
Aproximativ 30% dintre melanoame încep în aluniţele existente pe piele.
O echipă de cercetători condusă de universitatea din Boston (BU) a făcut câteva descoperiri recente, pe care le-au publicat în Nature Communications, şi care ar putea duce la noi ţinte de medicamente pentru tratarea cu succes a acestui cancer de piele.
Cercetătorii au descoperit că o cale de semnalizare care reglează creşterea în toate celulele - calea de semnalizare imunosupresoare Hippo - are un rol semnificativ în prevenirea transformării aluniţelor în melanom. Calea reglează creşterea prin modularea a două proteine din celule. Când sunt active, aceste proteine schimbă expresia genelor din celule, la starea de creştere.
„Calea Hippo poate monitoriza cât de îngrămădite sunt celulele, ceea ce este practic modul în care ştie că s-a încheiat procesul de creştere”, spune Neil J. Ganem, autorul corespondent al cercetării şi lector univ. de farmacologie la facultatea de medicină a BU, care studiază diferenţele dintre celulele canceroase şi celulele normale.
„Ne-am gândit că asta s-ar putea întâmpla şi în cazul acestor aluniţe şi anume că Hippo opreşte din creştere aluniţele”, a mai spus profesorul.
Cercetătorii au studiat mecanismul la şoareci şi în celulele umane, pentru a vedea ce se întâmplă atunci când calea Hippo este pornită şi oprită.
„Arătăm în mai multe modele experimentale că atunci când este activată, calea Hippo opreşte creşterea melanocitelor şi ajută la prevenirea transformării acestora în melanom. În mod similar, am constatat că, atunci când calea supresoare tumorală Hippo este oprită în melanocite, aceste celule cresc rapid şi formează melanom”, a explicat Marc Vittoria, student în anul IV la medicină la BU şi autor principal al studiului.
„Melanomul este unul dintre tipurile de cancer care pot afecta tinerii, ceea ce-l face extrem de devastator. Identificat din vreme, este uşor de tratat, dar când e prins târziu şi a devenit invaziv, este cel mai dificil de tratat”, a mai spus prof, Ganem.
De cele mai multe ori medicii monitorizează aluniţele suspecte şi optează să le elimine pe cele care se schimbă în timp. Descoperirea mecanismelor pe care aceste celulele le folosesc pentru a proteja împotriva formării tumorii este esenţială, spun cercetătorii, pentru identificarea unor noi ţinte de medicamente care ar putea trata cu succes acest cancer.
„Studiul nostru evidenţiază faptul că vizarea reactivării căii Hippo reprezintă o posibilitate terapeutică atractivă pentru viitorul tratament al melanomului”, a mai spus prof. Ganem.
Deşi s-au concentrat pe rolul căii Hippo în prevenirea transformării aluniţelor în melanom, oamenii de ştiinţă cred că această cale ar putea acţiona similar şi în alte subtipuri de cancer.
