Pacienţii care suferă de boli cardiovasculare prezintă un risc crescut pentru complicaţii grave din cauza gripei, potrivit unui nou studiu. Cercetătorii au constatat nu numai că rezultatele legate de gripă sunt mult mai proaste în rândul unor pacienţi care prezintă afecţiuni cardiovasculare, dar şi că infecţia la aceşti pacienţi este asociată cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare. Vaccinarea împotriva gripei, spun specialiştii, poate reduce substanţial riscurile unor evenimente serioase sau chiar fatale din cauze cardiovasculare.
Este binecunoscut faptul că gripa poate duce la simptome respiratorii semnificative, cum ar fi pneumonia, bronşita şi infecţia bacteriană la plămâni. Istoric, efectele virusului asupra inimii au fost mai greu de analizat, în parte pentru că mulţi pacienţi au deja o predispoziţie cunoscută la evenimente cardiace, şi în parte pentru că evenimentul cardiac apare adesea la câteva săptămâni după debutul gripei.
Conform unei analize recente publicate de specialiştii de la spitalul Houston Methodist, din Texas, în Journal of the American Heart Association, în Statele Unite pacienţii cu boli de inimă continuă să aibă rate scazute de vaccinare în fiecare an, în ciuda ratelor mai mari de deces şi a complicaţiilor cauzate de gripă.
Rata de vaccinare antigripală pentru adulţii americani care au mai puţin de 65 de ani şi au boli de inimă este mai mică de 50%, comparativ cu 80% la adulţii mai în vârstă cu boli de inimă.
"Se pare că americanii mai tineri cu condiţii de risc ridicat nu au primit aceeaşi informare ca cei mai în vârstă despre importanţa vaccinării antigripale. Acest lucru este periculos, având în vedere că persoanele cu afecţiuni cardiace sunt deosebit de vulnerabile la complicaţiile cardiace legate de gripă, indiferent dacă au ajuns sau nu la vârsta pensionării", spune dr. Priyanka Bhugra, specialist în medicină internă la spitalul Houston Metodist şi autor principal al articolului publicat în JAHA.
Cercetările recente arată următoarele:
- Decesele cardiovasculare şi epidemiile de gripă cresc cam în acelaşi timp.
- Pacienţii sunt de şase ori mai predispuşi să experimenteze un atac de cord în săptămâna de după contractarea gripei decât în oricare alt moment al anului de dinainte sau după infecţie.
- Într-un studiu care a analizat 336.000 de internări în spital pentru gripă, 11,5% au suferit un eveniment cardiac grav.
- Un alt studiu care a analizat 90.000 de infecţii gripale confirmate în laborator a arătat o rată izbitor de similară, 11,7% de cazuri s-au confruntat cu un eveniment cardiovascular acut.
- Unul din opt pacienţi, 12,5%, internaţi în spital cu gripă a suferit un eveniment cardiovascular, şi dintre aceştia 31% au necesitat terapie intensivă şi 7% au murit în urma evenimentului, arată un alt studiu.
Motivul pentru care gripa stresează atât de mult inima şi sistemul vascular are legătură cu răspunsul inflamator al organismului la infecţie.
Inflamaţia apare atunci când "primii respondenţi" ai corpului, celule albe din sânge şi ceea ce produc pentru a proteja organismul, se reunesc într-o zonă şi ajung să lucreze împotriva unei infecţii, bacterii sau virusuri. Când organismul este afectat, pacientul resimte, de obicei, efectele acestor "zone de luptă" din propriul corp prin prezenţa unei sensibilităţi crescute, umflături, durere, slăbiciune şi, uneori, roşeaţă şi temperatura crescută a articulaţiilor, muşchilor şi ganglionilor limfatici.
Această activitate crescută poate provoca, de asemenea, un blocaj de circulaţie care să conducă la cheaguri de sânge, creşterea tensiunii arteriale şi chiar umflarea sau cicatrizarea inimii. Din cauza acestor factori de stres în plus, placa bacteriană din artere este mai vulnerabilă şi se poate rupe provocând un blocaj care taie oxigenul către inimă sau creier şi duce la atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale.
În plus, alte complicaţii non-cardiace cauzate de boala virală, inclusiv pneumonia şi insuficienţa respiratorie, pot agrava simptomele insuficienţei cardiace sau aritmia cardiacă.
Pe scurt, stresul suplimentar asupra sistemului cardiovascular poate fi copleşitor pentru un muşchi cardiac deja slăbit.
Deoarece virusurile gripale suferă mutaţii în mod constant, oamenii de ştiinţă modifică vaccinul în fiecare an pentru a se potrivi cu noile tulpini. În medie, vaccinul antigripal este eficient în prevenirea infecţiei cam 40% din timp. Deşi s-ar putea ca acest procent să pară scăzut, mai ales în comparaţie cu vaccinurile ARNm împotriva Covid-19 extrem de eficiente, specialiştii spun că este suficient ca să reducă semnificativ riscul de îmbolnăvire severă la majoritatea pacienţilor.
În ultima vreme, studiile au reuşit să arate că vaccinul antigripal, nu numai că este eficient în protejarea populaţiei generale şi a celor mai vulnerabile grupe de vârstă (peste 65 şi sub 2 ani), de cazurile severe de gripă, dar protejează şi împotriva deceselor din cauze cardiovasculare, în special în rândul populaţiei cu risc ridicat.
Alte constatări ale studiilor recente:
- Adulţii care au făcut vaccinul antigripal au fost cu 37% mai puţin susceptibili să fie spitalizaţi pentru gripă şi cu 82% mai puţin susceptibili să ajungă la ATI. Dintre persoanele internate în spital cu gripă, cei vaccinaţi au fost cu 59% mai puţin susceptibili de a fi internaţi la ATI. În cazul pacienţilor vaccinaţi care au ajuns la ATI aceştia au petrecut cu patru zile mai puţin decât pacienţii nevaccinaţi.
- Vaccinarea antigripală a fost asociată cu un risc mai mic de evenimente cardiovasculare (2,9% faţă de 4,7%), în cazul în care pacientul a făcuă gripa. Printre pacienţii cu cel mai mare risc, cei cu boală coronariană mai activă, vaccinarea a fost asociată cu rezultate considerabil mai bune.
- Pacienţii internaţi în spital cu sindrom coronarian acut au fost repartizaţi aleatoriu fie pentru a primi un vaccin antigripal, fie nu, înainte de externare. Evenimentele cardiovasculare majore au avut loc mai rar în grupul de vaccinaţi decât în grupul de control (9,5% faţă de 19%).
Ca urmare a beneficiilor demonstrate conferite de vaccinarea antigripală şi a riscurilor pe care le prezintă infecţia gripală în rândul celor cu boli cardiovasculare, specialiştii şi multe dintre organizaţiile de prevenire şi control a bolilor din Statele Unite susţin recomandările pentru vaccinarea antigripală anuală a pacienţilor cu boli cardiovasculare. De asemenea, li se recomandă clinicienilor să asigure rate ridicate de vaccinare antigripală în special a pacienţilor cu afecţiuni cronice, pentru a proteja împotriva evenimentelor cardiovasculare acute asociate cu gripa.
Din păcate specialiştii spun că mulţi pacienţi cardiaci merg la cardiolog mai frecvent decât la medicul de familie, iar practicile de cardiologie de obicei nu oferă vaccinări antigripale, deşi recomandările propuse se pot schimba în viitor. Până atunci, spun autorii recentului studiu, este de datoria medicului cardiolog, cât şi a medicului de familie să comunice pacienţilor cu probleme cardiace riscul crescut şi importanţa vaccinării împotriva gripei.
