A început sezonul rece, când se pare că toţi cei din jur strănută, împrăştiind germeni de răceală şi gripă. Dar germenii sunt prezenţi pe tot parcursul anului, şi atunci de ce oamenii fac mai multe răceli, gripă şi acum Covid-19 atunci când este frig afară?
Oamenii de ştiinţă au descoperit motivul biologic pentru care ne îmbolnăvim mai mult de boli respiratorii iarna - aerul rece în sine dăunează răspunsului imunitar care are loc în nas.
„Este pentru prima dată când avem o explicaţie biologică, moleculară în ceea ce priveşte un factor al răspunsului nostru imunitar înnăscut care pare să fie limitat de temperaturile mai scăzute", a declarat pentru CNN dr. rinolog Zara Patel, profesor de otorinolaringologie şi chirurgie a capului şi gâtului la facultatea de medicină Stanford din California, care nu a fost implicată în noul studiu.
Reducerea temperaturii din interiorul nasului cu doar 5 grade Celsius ucide aproape 50% din miliardele de celule utile care luptă împotriva bacteriilor şi a virusurilor din nări, potrivit unui studiu din 2022, publicat în revista The Journal of Allergy and Clinical Immunology.
Aerul rece este asociat cu o creştere a infecţiilor virale, deoarece, în esenţă, pierdem jumătate din imunitate doar prin această mică scădere a temperaturii, explică autorul studiului, dr. Benjamin Bleier, director de cercetare translaţională în otolaringologie la Massachusetts Eye and Ear şi profesor asociat la facultatea de medicină Harvard din Boston.
Cercetătorii atenţionează însă că acestea sunt studii in vitro, ceea ce înseamnă că, deşi se utilizează ţesut uman în laborator pentru a studia acest răspuns imunitar, nu este un studiu care se desfăşoară în interiorul nasului real al cuiva, şi adesea, concluziile studiilor in vitro sunt confirmate in vivo, dar nu întotdeauna.
Un virus respirator sau o bacterie invadează nasul, principalul punct de intrare în organism. Imediat, partea din faţă a nasului detectează germenul, cu mult înainte ca partea din spate a nasului să fie conştientă de intrus, au descoperit cercetătorii.
În acel moment, celulele care căptuşesc nasul încep imediat să creeze miliarde de copii simple numite vezicule extracelulare (EV).
Aceste EV nu se pot diviza aşa cum o pot face celulele, dar sunt ca nişte mici versiuni, mini celule special concepute pentru a merge şi a ucide aceşti viruşi. Ele acţionează ca momeli, astfel încât acum, când inhalăm un virus, acesta se lipeşte de aceste momeli în loc să se lipească de celule.
Aceste „mini versiuni celulare" sunt apoi expulzate de celule în mucusul nazal, unde opresc germenii invadatori înainte ca aceştia să ajungă la destinaţie şi să se înmulţească.
„Aceasta este una dintre, dacă nu chiar singura parte a sistemului imunitar care părăseşte corpul pentru a merge să lupte cu bacteriile şi virusurile înainte ca aceştia să ajungă efectiv în organism", spăune dr. Bleier.
Odată create şi împrăştiate în secreţiile nazale, miliardele de EV încep apoi să înghită germenii, explică dr. Bleier.
Atunci când este atacat, nasul creşte producţia de vezicule extracelulare cu 160%, a constatat studiul.
Au existat diferenţe suplimentare: EV au avut mult mai mulţi receptori pe suprafaţa lor decât celulele originale, sporind astfel capacitatea de oprire a virusului a miliardelor de vezicule extracelulare din nas.
„Imaginaţi-vă receptorii ca nişte braţe mici care ies în afară, încercând să se agaţe de particulele virale pe măsură ce le inspiraţi", spune dr. Bleier.
„Am descoperit că fiecare veziculă are de până la 20 de ori mai mulţi receptori la suprafaţă, ceea ce le face super lipicioase".
Celulele din organism conţin, de asemenea, un ucigaş viral numit micro ARN, care atacă germenii invadatori. Cu toate acestea, EV-urile din nas conţineau de 13 ori mai multe secvenţe de micro ARN decât celulele normale, a constatat studiul.
Aşadar, nasul vine la luptă înarmat cu nişte superputeri suplimentare. Dar ce se întâmplă cu aceste avantaje atunci când vine vremea rece?
Pentru a afla, echipa a expus patru participanţi la studiu la temperaturi de 4,4 grade Celsius timp de 15 minute, iar apoi a măsurat condiţiile din interiorul cavităţii nazale.
„Ceea ce am descoperit este că, atunci când eşti expus la aer rece, temperatura din nas poate scădea şi cu câteva grade, iar acest lucru este suficient pentru a anula, în esenţă, toate cele trei avantaje imunitare pe care le are nasul", a explicat dr. Bleier.
De fapt, frigul pe care-l resimţim în vârful nasului este suficient pentru a scoate din luptă aproape 42% din veziculele extracelulare, spune medicul.
„În mod similar, avem aproape jumătate din cantitatea acestor microARN-uri ucigaşe în interiorul fiecărei vezicule şi putem avea o scădere de până la 70% a numărului de receptori pe fiecare veziculă, ceea ce le face mult mai puţin lipicioase", a explicat el.
Ce efect are acest lucru asupra capacităţii noastre de a lupta împotriva răcelii, gripei şi Covid-19?
Reduce la jumătate capacitatea sistemului tău imunitar de a lupta împotriva infecţiilor respiratorii, spune dr. Bleier.
„Nu numai că măştile ne protejează de inhalarea directă a virusurilor, dar este ca şi cum aţi purta un pulover pe nas, încălzindu-l", spune el.
Specialiştii spun că, cu cât putem menţine mai cald mediul intranazal, cu atât mai bine va putea funcţiona acest mecanism de apărare imunitară înnăscută.
Poate încă un motiv în plus pentru a purta mască!
În viitor, specialiştii se aşteaptă să vadă dezvoltarea unor medicamente nazale topice care să se bazeze pe această revelaţie ştiinţifică.
Aceste noi produse farmaceutice „în esenţă, vor păcăli nasul să creadă că tocmai a interceptat un virus, ceea ce va activa mecanismele de protecţie din mucoasă", spun autorii studiului.
