Boala cronică de rinichi este o expresie folosită de medici, iar pacienţii fac mereu confuzie cu boala cronică renală. Conf. dr. Cristina Căpuşă, medic primar nefrolog la Spitalul Clinic de Nefrologie ,,Dr. Carol Davila" din Bucureşti a explicat în cadrul dezbaterii online Nephro360 care sunt diferenţele dintre cele două expresii medicale, atrăgând atenţia că Boala cronică de rinichi nu înseamnă insuficienţă renală cronică. Medicul nefrolog a semnalat şi faptul că ,,rinichiul nu arareori este victima medicamentelor luate din proprie iniţiativă”, sfătuind pacienţii să nu recurgă la automedicaţie fără sfatul medicilor.
Boala cronică de rinichi este una din cele mai importante boli cronice netransmisibile, fiind alături de bolile cardiovasculare, diabet, cancere şi bolile respiratorii, a cincea cauză de morbiditate şi mortalitate la nivel global. Boala cronică renală duce cu gândul la termenul mai vechi de insuficienţă renală cronică, dar nu este unul şi acelaşi lucru cu Boala cronică de rinichi, sunt două noţiuni diferite, potrivit medicului nefrolog.
,,Boala cronică de rinichi (BCR) nu înseamnă insuficienţă renală cronică. Insuficienţa renală cronică este o complicaţie funcţională a bolii cronice de rinichi, care apare în evoluţie şi întotdeauna în stadiile tardive. Boala cronică de rinichi nu este o boală, ci este un termen care înglobează toate bolile rinichiului care evoluează lent şi au potenţialul de a distruge în timp funcţionarea rinichiului”, a explicat conf. dr. Cristina Căpuşă, medic primar nefrolog la Spitalul Clinic de Nefrologie ,,Dr. Carol Davila" din Bucureşti.
BCR este un termen generic, o umbrelă mare a tuturor bolilor de rinichi. Medicul a avertizat însă că deşi rinichiul funcţionează normal, suferă, iar această suferinţă a rinichiului poate fi evidenţiată prin creşterea eliminării de proteine în urină.
,,Sunt stadiile în care tratamentele de încetinire a progresiei şi chiar de stopare definitivă a progresiei sunt posibile. De aceea, este foarte important să fie depistată precoce”, a spus conf. dr. Cristina Căpuşă.
BCR este deseori o consecinţă a unora dintre celelalte boli cronice. ,,Cam două treimi dintre pacienţii cu boală cronică de rinichi care ajung în stadiile cu insuficienţă renală avansată, sunt pacienţi care au avut diabet zaharat sau hipertensiune arterială sau boli cardiovasculare, aterosclerotice. Bolile primare ale rinichiului, inflamatorii, genetice, infecţioase cum sunt glomerulonefritele de exemplu, reprezintă abia a zecea parte din cauzele de boală cronică de rinichi”, a atras atenţia specialista de la Spitalul Clinic de Nefrologie ,,Dr. Carol Davila" Bucureşti.
Medicul crede că una din zece persoane din România se confruntă cu BCR.
,,Este de aşteptat ca 1,5 milioane de locuitori ai României, adulţi, să sufere de o formă sau de un grad oarecare de boală cronică de rinichi. Aceasta este o cifră care este în discordanţă cu datele prezentate din anchetele epidemiologice. Dar unul din motivele principale ale acestei discordanţe este faptul că boala cronică de rinichi evoluează asimptomatic. Foarte des până când 90% din funcţia rinichiului nu este pierdută, nu dă niciun simptom. Astfel încât foarte greu este să ai cunoştinţă că suferi de boală de rinichi, mai ales în stadiile iniţiale. Şi de aceea când îl întrebi pe om dacă suferă de rinichi, el îţi spune că nu, fiindcă nu ştie”, a mărturisit medicul.
Două analize foarte simple: examenul de urină pentru a demonstra pierderea de proteine urinare şi creatinina din sânge îţi spun dacă rinichiul suferă.
,,Din păcate în foarte multe locuri examenul de urină nu este recomandat. Şi trebuie să conştientizeze atât medicii de orice specialitate cât şi pacienţii că examenul sumar de urină trebuie să fie analiză obligatorie. În momentul în care apare o anomalie a creatininei din sânge, atunci funcţia rinichiului este scăzută cu cel puţin 50%. Iar momentul în care apare pacientul nefrologic la medicul specialist nefrolog este de obicei la o funcţie a rinichiului de 30%. Niveluri care sunt mult prea avansate şi târziu pentru a institui măsurile de prevenire”, a atras atenţia conf. dr. Cristina Căpuşă.
Metoda cea mai importantă de prevenire este aceea de a diagnostica şi de a identifica precoce factorii de risc. ,,De aceea la pacienţii cu factori de risc, cei cu boli cardiovasculare, cu hipertensiune, cu diabet zaharat, cu boli reumatologice imune, trebuie ca cel puţin o dată pe an să aibă în evaluare examenul sumar de urină, deci determinarea eliminării urinare de proteine şi creatinina serică. Astfel poţi să-i depistezi precoce”, a subliniat nefrologul.
Odată depistaţi pacienţii trebuie trimişi la nefrolog pentru diagnosticul cauzei şi tratament.
Conf. dr. Cristina Căpuşă susţine că rinichiul este victima medicamentelor luate din proprie iniţiativă, referindu-se la medicamentele care pot fi uşor cumpărate şi foarte des administrate, precum antiinflamatoarele nesteroidiene de toate felurile sau preparatele naturiste, multe dintre ele având chiar reacţii adverse asupra rinichiului.
Vezi şi:
