Riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 depinde de o combinaţie de factori de risc, iar curba diabetului poate fi aplatizată doar prin crearea unor medii favorabile sănătăţii, abordând factorii determinanţi ai sănătăţii şi promovarea acţiunii timpurii de către sistemele de asistenţă medicală, inclusiv o schimbare a atenţiei către prevenire, a declarat conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian, conferenţiar universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, vicepreşedinte al Asociaţiei Central-Europene pentru Diabet (CEDA), într-un interviu acordat 360medical.ro. Medicul consideră diabetul o urgenţă naţională, iar pacienţii trebuie să conştientizeze că nu pot trăi o viaţă lungă şi sănătoasă decât prin propria lor autogestionare şi sprijin adecvat.
Care sunt datele pe care le aveţi în legătură cu incidenţa diabetului în România şi în Europa? Aveţi statistici privind evoluţia cifrelor prevalenţei în ultimii ani? Vorbim de o creştere sau de o stagnare a diabetului?
În lume aproximativ 537 de milioane de adulţi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 79 de ani suferă de diabet zaharat, practic 1 din 10 persoane are diabet. Se estimează că numărul pacienţilor cu diabet va creşte la 643 de milioane până în 2030 şi la 783 de milioane până în 2045, conform IDF.
În Europa, 1 din 11 adulţi trăiesc cu diabet, mai exact 61 de milioane de pacienţi. Numărul de adulţi cu diabet zaharat este de aşteptat să ajungă la 67 de milioane până în 2030 şi 69 de milioane până în 2045. Unul 1 din 3 (36%) adulţi cu diabet zaharat sunt nediagnosticaţi. 1,1 milioane decese din cauza diabetului zaharat în 2021.
Potrivit IDF Diabetes Atlas, În Europa, se regăseşte cel mai mare număr de copii şi adolescenţi (0-19 ani) cu diabet de tip 1, 295.000 în total.
În Romania, studiul PREDATORR (prevalenţa diabetului zaharat, prediabetului, excesului de greutate, obezităţii, dislipidemiei, hiperuricemiei şi bolii cronice de rinichi în România) este primul studiu naţional care analizează prevalenţa diabetului zaharat şi a prediabetului, precum şi asocierea acestora cu factori de risc cardiometabolici, socio-demografici şi de stil de viaţă a populaţiei din ţara noastră.
Conform rezultatelor acestui studiu, toleranţa redusă la glucoză a fost identificată la 28,1% din populaţia studiată. Datele studiului arată că prevalenţa generală a DZ ajustată în funcţie de vârstă şi sex a fost de 11,6%, dintre aceştia 2,4% au avut DZ necunoscut. Prevalenţa DZ a crescut cu vârsta şi a fost mai mare la bărbaţi decât la femei.
Prevalenţa prediabetului ajustată în funcţie de vârstă şi sex a fost de 16,5%, cu cel mai mare procent în grupa de vârstă 60 –79 de ani şi mai frecvent la femei. Obezitatea, în mod special cea abdominală, dislipidemia, nivel scăzut de educaţie şi antecedentele familiale de diabet au fost asociate cu tulburări ale metabolismului glucozei.
Ediţia a 6-a din 2013 IDF Diabetes Atlas estima că în Europa există 56,3 milioane de adulţi care trăiesc cu diabet si aprecia la acel moment că se va ajunge la o prevalenţă de aproape 70 de milioane până în 2035. Iată că deja, în 2021, aceste cifre se apropie de prognosticul pentru 2032, ceea ce înseamnă că discutăm deja de o epidemie a diabetului, mult mai acut decât se preconiza.
Consideraţi diabetul o urgenţă medicală?
Diabetul este mai degrabă o urgenţă naţională decât una medicală. Atâta timp cât numărul de pacienţi cu diabet este în creştere, numărul pacienţilor care au complicaţii grave micro şi macro vasculare a căpătat o amploare mare. Mai cu seamă după pandemia COVID este de datoria noastră, a medicilor, dar şi a factorilor naţionali de decizie să găsim soluţii atât pentru prevenţia diabetului zaharat, cât şi pentru prevenţia complicaţiilor acestuia.
De o importanţă esenţială este conştientizarea faptului că diabetul este o boală gravă şi că persoanele cu diabet nu pot trăi o viaţă lungă şi sănătoasă decât prin propria lor autogestionare şi sprijin adecvat.
De asemenea, este esenţial să înţelegem că această curbă a diabetului poate fi aplatizată doar prin crearea unor medii favorabile sănătăţii, abordând factorii determinanţi ai sănătăţii şi promovarea acţiunii timpurii de către sistemele de asistenţă medicală, inclusiv o schimbare a atenţiei către prevenire şi nu pe tratament.
Care sunt principalii factori de risc în ceea ce priveşte această afecţiune? Care sunt recomandările în ceea ce priveşte prevenţia, pentru a diminua factorii de risc?
Riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 depinde de fapt de o combinaţie de factori de risc. Deşi nu se pot modifica factorii de risc legaţi de istoricul familial, vârsta, rasa sau etnia, este posibil să se intervină asupra factorilor de risc modificabili precum obezitatea/supraponderea, dieta hipercalorică, hipertensiunea, dislipidemia, consumul de tutun şi alcool, sedentarismul.
Sunt dezvoltate o serie de calculatoare de risc sau chestionare ce includ combinaţii ale factorilor mai sus mentionaţi şi care pot indica destul de precis predictibilitatea unui diagnostic de diabet zaharat tip 2.
Aceste metode de apreciere a riscului sunt foarte utile, usor de aplicat şi la îndemâna tuturor. Pe de altă parte, Legea prevenţiei în Diabet, tocmai acest aspect îşi doreşte să reglementeze, intervenţia activă asupra factorilor de risc la întreaga populaţie din România.
Intervenţiile asupra factorilor modificabili pot ajuta la întârzierea sau chiar prevenirea diabetului zaharat de tip 2. Se poate reduce riscul de diabet sau se poate întârzia dezvoltarea acestuia făcând schimbări sănătoase:
- Greutatea: Excesul de greutate sau obezitatea creşte riscul de a dezvolta diabet. Pierderea a 5% până la 10% din greutatea corporală – pe lângă activitatea fizică regulată – poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta diabet. Pentru majoritatea oamenilor, un calculator de indice de masă corporală va oferi o greutate ţintă bună pentru înălţimea fiecarui individ.
- Activitate fizică: inactivitatea fizică este un factor cheie de risc modificabil pentru prediabet şi diabet de tip 2. Activitatea fizică regulată ajută la scăderea rezistenţei la insulină. Aceasta înseamnă că organismul îşi poate folosi propria insulină mai eficient în timpul excerciţiilor fizice regulate. O plimbare rapidă de 30 de minute de cel puţin cinci zile pe săptămână reduce semnificativ riscul de diabet şi boli de inimă. Pentru sănătatea cardiovasculară generală, recomandările sun cel puţin 150 de minute pe săptămână de activitate fizică aerobă de intensitate moderată sau 75 de minute pe săptămână de activitate fizică aerobă de intensitate viguroasă (sau o combinaţie a celor două);
- Fumatul: statutul de fumător este deosebit de important pentru pacientul aflat la risc sau care are diabet. Recomandările sunt de a înceta consumul de tutun, dar nu întotdeauna este posibil şi de aceea există o serie de instrumente care pot fi folosite pentru abandonul consumului de Adicţia de tutun este greu de stăpânit, de aceea dispozitivele noi, atât cele de tip vaping cât şi cele care se bazează pe tehnologia de tutun încălzit, par a fi o alternativă mai puţin daunătoare în comparaţie cu fumatul, ba mai mult, o mare parte dintre pacienţi, odată ce au adoptat aceasta modalitate de consum, au reuşit chiar să abandoneze complet fumatul.
- Dieta: este important să se consume alimente sănătoase în cantităţile potrivite. Dieta este unul dintre cei mai importanţi factori de risc modificabili pentru prediabet şi diabet de tip 2. La modul unanim acceptat, se recomandă un plan alimentar care să includă fructe şi legume, cereale integrale, carne de pasăre fără piele, peşte, leguminoase, uleiuri vegetal, nuci şi seminţe nesărate. O dietă sănătoasă ar trebui, de asemenea, să înlocuiască grăsimile saturate cu grăsimi mononesaturate şi polinesaturate, să evite grăsimile trans, să reducă colesterolul şi sodiul (sarea) şi să limiteze carnea roşie şi procesată, carbohidraţii rafinaţi şi băuturile îndulcite.
- Alcool: Consumul intens de alcool poate provoca inflamaţii la nivelul pancreasului şi poate limita capacitatea acestuia de a produce suficientă insulină. Alcoolul poate provoca leziuni hepatice şi adaugă mai mult zahăr şi amidon în dietă, care trebuie fie folosite, fie depozitate sub formă de grăsime. Moderaţi-vă consumul de alcool. Asta înseamnă nu mai mult de o băutură pe zi pentru femei sau două băuturi pe zi pentru bărbaţi.
- Stres: toată lumea simte stres, dar oamenii reacţionează diferit. Gestionarea stresului din viaţa fiecarui individ este o parte importantă a vieţii sănătoase, nu numai pentru diabet, ci şi pentru bolile de inimă şi multe alte afecţiuni.
- Somn: adulţii ar trebui să doarmă între şapte şi nouă ore pe noapte. Somnul aduce beneficii întregului organism, inclusiv inimii şi creierului. Îmbunătăţeşte starea de spirit, memoria şi raţionamentul. Cercetările au arătat, de asemenea, că prea puţin sau prea mult somn este legat de un control slab al diabetului.
- Tensiunea arterială: pe lângă faptul că provoacă leziuni cardiovasculare, hipertensiunea arterială netratată este asociată cel mai des cu instalarea complicaţiilor diabetului. Persoanele cu diabet zaharat şi HTA ar trebui să menţină o tensiune arterială mai mică de 130/80 mm Hg. Tensiunea arterială normală este sub 120/80 mm Hg.
- Nivelurile de colesterol (lipidele): Diabetul este asociat cu ateroscleroza (întărirea arterelor) şi boala vaselor de sânge. Colesterolul „bun” HDL scăzut şi/sau trigliceridele mari pot creşte riscul de diabet de tip 2 şi boli cardiovasculare. Urmând un plan alimentar sănătos, efectuarea unei activităţi fizice regulate şi atingerea şi menţinerea unei greutăţi sănătoase pot ajuta la îmbunătăţirea nivelurilor anormale de lipide. Uneori, sunt necesare şi medicamente pentru a reduce şi menţine în limite normale valorile colesterolului şi trigliceridelor.
Cât de cooperanţi şi complianţi sunt pacienţii români cu diabet? Respectă recomandările medicului şi rutina de tratament?
Pacienţii din ţara noastră nu sunt foarte diferiţi ca şi tipologie faţă de cei din alte ţări europene. Avantajul imens pe care pacienţii noştri îl au este accesul total la programul naţional de diabet, care pune la dispoziţie toate moleculele moderne de tratament şi dispozitivele de monitorizare a glicemiei şi livrarea automată de insulină, în regim 100% gratuit.
Un alt mare avantaj este faptul că în România specialitatea de diabet este o specialitate unică, ceea ce conferă o abordare centrată pe pacient mult mai atentă şi eficientă.
Prin activităţile noastre, ne propunem să creştem gradul de conştientizare, să promovăm schimbul de bune practici şi informaţii de înaltă calitate despre diabet şi să influenţăm politica de sănătate în acest domeniu.
