O treime din pacienţii cu COVID-19 dezvoltă insuficienţă renală acută. Un studiu recent a dezvăluit însă că infecţia cu noul coronavirus poate intensifica afectarea rinichilor la persoanele cu leziuni renale acute, respectiv cu insuficienţă renală acută (denumirea de injurie renală acută- AKI), astfel că la pacienţii cu COVID-19 insuficienţa renală acută este nu doar mai frecventă, ci şi adesea mai severă.
AKI este o scădere bruscă a funcţiei de filtrare a rinichilor care apare la 15% dintre pacienţii spitalizaţi şi creşte probabilitatea de deces a unui pacient de 10 ori. În privinţa noului coronavirus, cercetările au constatat că între 24% şi 57% dintre persoanele spitalizate cu COVID-19 au dezvoltat AKI.
Acest nou studiu derulat de Universitatea Yale sugerează că boala COVID-19 pune pacienţii în pericol, aceştia putând dezvolta o formă mai gravă de AKI, cu o rată de mortalitate extrem de ridicată.Cercetarea a inclus 182 de pacienţi din spital cu AKI asociat COVID şi 1.430 de pacienţi care au avut AKI, dar nu şi COVID-19.
La şase luni după şederea în spital, pacienţii AKI cu COVID-19 au avut de 12 ori riscul mai mare de pierdere a funcţiei renale în comparaţie cu cei fără COVID, potrivit rezultatelor publicate.Cercetătorii au măsurat funcţia renală prin ceea ce este cunoscut sub numele de rata estimată de filtrare glomerulară (eGFR).
O persoană sănătoasă are un eGFR de 90 sau mai mulţi mililitri (mL) pe minut. O persoană cu AKI are un declin de 1 până la 2 ml pe minut, o pierdere uşoară a funcţiei renale. Dar pacienţii cu COVID-19 / AKI au avut un declin de aproximativ 12 ml pe minut.
„COVID-AKI are o formă diferită de AKI în ceea ce priveşte efectele pe termen lung”, a declarat dr. F. Perry Wilson, de la Universitatea Yale din New Haven, autorul studiului.
Nu se ştie ce determină această formă mai agresivă de AKI la pacienţii cu COVID, dar autorii studiului sugerează că pacienţii din cauza COVID-19 se pot alege cu cicatrici în rinichi. Oamenii de ştiinţă intenţionează să urmărească în continuare pacienţii cu COVID-19 şi AKI pentru a afla mai multe despre efectele pe termen lung ale afecţiunii.
Conf. Univ. Dr. Ovidiu Bratu, medic primar urolog in cadrul Spitalului Militar Central din Bucureşti, atrăgea atenţia încă de anul trecut asupra numărului mare de cazuri cu formă severă care dezvoltă insuficienţă renală acută, susţinând că până la 30% dintre pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 dezvoltă insuficienţă renală acută, rata mortalităţii în rândul acestor pacienţi este extrem de mare, aceasta variind între 60% şi 90%.
,,S-a observat că pacienţii care au dezvoltat forma severă de COVID-19 prezentau valori ale creatininei serice considerabil mai mari faţă de cei care nu au dezvoltat forma severă a bolii, această diferenţă fiind regăsită şi atunci când au fost comparaţi pacienţi cu forma uşoară de COVID-19 cu pacienţi diagnosticaţi cu pneumonie non-COVID-19. Acest fapt reprezintă cauza interacţiunii dintre virusul SARS-CoV-2 şi receptorii enzimei de conversie ai angiotensinei de tip II, precum şi cu proteaza serică TMPRSS2, ceea ce permite accesul virusului la nivel celular. Ambele enzime au fost identificate la nivelul mai multor organe şi ţesuturi ale aparatului urogenital (rinichi, glande suprarenale, vezică urinară, prostată, vezicule seminale, epididim, testicule – tubii seminiferi şi celulele Leydig mature), astfel este posibil ca aceste organe să fie susceptibile apariţiei unor leziuni secundare infecţiei cu SARS-CoV-2”, a precizat urologul român, într-un comunicat de presă, publicat de UMF ,,Carol Davila” din Bucureşti.
