45% din populaţia lumii are probleme cu somnul, cele mai frecvente tulburări de somn fiind insomnia şi apneea obstructivă. Insomnia afectează între 30-45% din populaţia adultă. Potrivit unui chestionar făcut în rândul studenţilor la medicină ,,Somnul tinerilor români în perioada pandemiei” peste 60% dintre aceştia se simt iritabili, anxioşi, deprimaţi. Un alt studiu derulat la nivel global arată că 72% dintre pacienţii cu apnee în somn, care au întrerupt terapia CPAP, au invocat motive legate de pandemia COVID-19.
Rezultatele unui chestionar aplicat unui număr de 802 studenţi la medicină ,,Somnul tinerilor români în perioada pandemiei” au fost date publicităţii, de Ziua Mondială a Somnului, marcată anul acesta la nivel internaţional pe 19 martie, în cadrul unui eveniment organizat de Societatea Română de Pneumologie, Secţiunea de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă, Asociaţia pentru Tulburări de Somn la Copii şi Adolescenţi, Asociaţia Medicală de Prevenţie prin Stil de Viaţă Sănătos, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davilla” din Bucureşti şi Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti.
43,6% dintre studenţii medicinişti chestionaţi au mărturisit că durata somnului lor este insuficientă, iar 16% că au afectată calitatea somnului. Aproape 10% au recunoscut că au insomnie, iar 8,6% se confruntă cu ronchopatie. 34% dintre tinerii medicinişti întâmpină dificultăţi la adormire, iar 71,6% au somnolenţă diurnă.
Se ştie că pandemia de COVID-19 a afectat somnul atât în rândul pacienţilor, cât şi a personalului medical din prima linie, direct implicat în îngrijirea bolnavilor cu noul coronavirus. De altfel, studiile au arătat că o treime din personalul medical suferă de insomnie din cauza pandemiei de coronavirus.
Netratate, pe termen lung, tulburările de somn vin cu o mulţime de probleme medicale. „Somnul reprezintă o treime din viaţă. De calitatea, durata şi profunzimea lui depinde ameliorarea vieţii noastre de zi cu zi şi modul în care ne desfăşurăm cu spor sau nu activităţile noastre zilnice. Sunt suficiente câteva nopţi la rând de nesomn pentru ca organismul să intre în degringoladă, întrucât lipsa somnului dezechilibrează capacitatea corpului de a controla nivelul glicemiei şi de a utiliza insulina. Pe termen lung, alături de alţi factori, lipsa somnului creşte riscul de diabet zaharat de tip II. Este doar un exemplu al multiplelor interconexiuni ale unor afecţiuni cronice cu modul nostru de a ne odihni. De asemenea, somnul insuficient încetineşte metabolismul, deci creşte riscul de obezitate, dar este şi un factor de risc pentru hipertensiune şi probleme cardiovasculare”, a declarat prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă a Societăţii Române de Pneumologie.
Un studiu apărut acum câteva zile în American Heart Journal arată o relaţie clară între numărul de internări pentru forme grave de COVID-19 şi condiţii cardiometabolice: obezitate, diabet, hipertensiune, insuficienţă cardiacă.
,,Se menţionează că 2/3 din internările pentru COVID ar putea fi prevenite prin schimbarea stilului de viaţă. Astfel, aşa cum spune vestitul Dariush Mozzafarian, somitate a cardiologiei americane, mai mult ca oricând, ar trebui să educăm/ informăm populaţia despre un stil de viaţă sănătos care să cuprindă bineînţeles şi reguli clare pentru un somn odihnitor. Să facem ca somnul să fie prietenul nostru, respectându-l”, a precizat dr. Anca Hâncu, medic nutriţionist, preşedinta Asociaţiei Medicale de Prevenţie prin Stilul de Viaţă Sănătos.
Apnee obstructivă este una din cauzele insomniei care afectează 4% dintre bărbaţi, 2% dintre femei. Raportul ,,În căutarea soluţiilor: Cum a schimbat pandemia COVID-19 obiceiurile de somn la nivel global”, realizat de Royal Philips a intervievat 13.000 de adulţi din 13 ţări în legătură cu obiceiurile lor de odihnă şi somn. Sondajul relevă faptul că, de la apariţia COVID-19, 70% dintre respondenţi simt că acum au cel puţin un nou obstacol în calea somnului de calitate, 60% raportând că pandemia a avut un impact direct asupra capacităţii lor de a dormi bine. De asemenea, rezultatele arată că, deşi astfel de probleme au fost mai răspândite, pacienţii cu apnee în somn au fost afectaţi în mod disproporţionat.
Apneea în somn continuă să aibă un impact semnificativ asupra calităţii somnului în întreaga lume, numărul pacienţilor fiind într-o uşoară creştere respective 12% în 2021 faţă de 9% în 2020. Pacienţii cu apnee în somn au avut dificultăţi cu terapia terapia Continuous Positive Airway Pressure (CPAP) în timpul COVID-19, studiul de anul acesta arată o scădere a procentajului pacienţilor cu apnee în somn care utilizează CPAP 18% în 2021 faţă de 36% în 2020.
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii este că 57% dintre cei care trăiesc cu apnee în somn nu au primit niciodată CPAP.
Sondajul a mai scos la iveală o creştere a numărului celor care apelează la resurse online şi servicii de telemedicină pentru rezolvarea problemele de somn (34%). Având în vedere cererea crescută de consultaţii online în timpul pandemiei, mai mult de jumătate (58%) dintre respondenţi şi-au exprimat dorinţa de a solicita în viitor ajutor pentru problemele de somn de la un specialist, prin intermediul serviciilor de telemedicină.
„Rezultatele studiului din acest an confirmă ceea ce presupuneam de ceva vreme: cu tehnologiile potrivite la dispoziţie, actul medical nu trebuie să fie asociat cu un loc, ci cu nevoile pacientului şi cu starea sa. Telemedicina pune la dispoziţie instrumentele necesare facilitării actului medical, iar interesul pacienţilor este evident, mai ales în contextul pandemic actual. Telemedicina are potenţialul de a spori eficienţa şi calitatea îngrijirii în cazul problemelor de odihnă şi somn, îmbunătăţind considerabil rezultatele asupra sănătăţii şi oferind posibilitatea de a accesa asistenţă medicală într-un mod transparent, echitabil. În acelaşi timp este necesar să punem la dispoziţia pacienţilor toate informaţiile, astfel încât să le dăm ocazia să ia decizii medicale informate”, a spus dr. Teofilo Lee-Chiong, doctor în ştiinţe medicale, Chief Medical Officer, Philips Sleep & Respiratory Care.
Într-un sondaj efectuat la peste 1.200 de angajaţi din China, aproximativ 50% au raportat cel puţin o depresie uşoară. 14% dintre medici şi aproape 16% dintre asistenţii medicali au raportat simptome depresive moderate sau severe şi aproximativ 34% au raportat insomnia, în contextul pandemiei.
