Când suntem stresaţi, o gustare bogată în calorii poate părea o soluţie reconfortantă, dar această combinaţie are un dezavantaj nesănătos. Astfel de alegeri alimentare pot duce în cele din urmă la o creşterea nesănătoasă şi excesivă în greutate. O echipa de cercetători australieni raportează că stresul cronic poate anula răspunsul natural al creierului la saţietate (senzaţia de saţietate şi de satisfacţie), ceea ce poate duce la semnale de recompensă non-stop care promovează consumul de alimente mai gustoase.
Stresul combinat cu mâncarea „reconfortantă" bogată în calorii creează schimbări în creier care determină un mai mare consum de alimente, stimulează pofta de alimente dulci, foarte gustoase şi duce la creşterea excesivă în greutate, a descoperit o echipă de cercetători de la Institutul de cercetări medicale Garvan, din Sydney.
Echipa a descoperit că stresul a anulat răspunsul natural al creierului la saţietate, ducând la semnale de recompensă non-stop care promovează consumul de alimente foarte gustoase.
Acest lucru a avut loc într-o parte a creierului numită habenula laterală din epitalamus, care, atunci când este activată, atenuează în mod normal aceste semnale de recompensă.
„Descoperirile noastre arată că stresul poate anula un răspuns natural al creierului care diminuează plăcerea obţinută din alimentaţie - ceea ce înseamnă că creierul este recompensat continuu să mănânce", spune profesorul Herzog, autorul principal al studiului şi cercetător invitat al Institutului Garvan, într-un comunicat.
Cercetătorii au arătat că stresul cronic, combinat cu o dietă bogată în calorii, poate determina un consum de alimente din ce în ce mai mare, precum şi o preferinţă pentru alimente dulci, foarte gustoase, promovând astfel creşterea în greutate şi obezitatea.
Această cercetare evidenţiază cât de importantă este o dietă sănătoasă în perioadele de stres.
În timp ce unii oameni au tendinţa de a mânca mai puţin în timp ce sunt stresaţi, majoritatea au tendinţa de a mânca mai mult decât de obicei, alegând opţiuni bogate în calorii, cu un conţinut ridicat de zahăr şi grăsimi.
În încercarea de a înţelege mai bine ce determină aceste tipare alimentare, cercetătorii au analizat o serie de modele de şoareci, concentrându-se pe modul în care diferite zone din creierul animalelor au răspuns la stresul cronic în timp ce se aflau la diverse diete.
„Am descoperit că o zonă cunoscută sub numele de habenula laterală, care în mod normal este implicată în oprirea răspunsului de recompensă al creierului, era activă la şoarecii care urmau o dietă pe termen scurt, bogată în grăsimi, pentru a proteja animalul de supraalimentare", explică primul autor al studiului, dr. Kenny Chi Kin Ip, de la Institutul Garvan.
Cu toate acestea, atunci când şoarecii au fost supuşi unui stres cronic, echipa a văzut că această parte a creierului a rămas tăcută - permiţând semnalelor de recompensă să rămână active şi să încurajeze alimentaţia de plăcere, fără a mai răspunde la semnalele de reglementare a saţietăţii
Cercetătorii au constatat că şoarecii stresaţi cu o dietă bogată în grăsimi au luat de două ori mai mult în greutate decât şoarecii cu aceeaşi dietă care nu au fost stresaţi.
Autorii studiului au observat, de asemenea, că în centrul creşterii în greutate se afla o moleculă numită NPY, cunoscută ca fiind produsă de creier ca răspuns la stres.
Atunci când cercetătorii au blocat activarea NPY de la activarea celulelor cerebrale din habenula laterală în rândul şoarecilor stresaţi care urmau o dietă bogată în grăsimi, rozătoarele au sfârşit prin a consuma mai puţină mâncare de confort şi, în cele din urmă, au luat mai puţin în greutate.
În continuare, echipa de cercetare a efectuat un „test de preferinţă pentru sucraloză", care le-a permis rozătoarelor să aleagă fie apă, fie apă îndulcită artificial.
Şoarecii stresaţi care au urmat o dietă bogată în grăsimi au consumat de trei ori mai multă sucraloză decât şoarecii care au urmat doar o dietă bogată în grăsimi, ceea ce sugerează că stresul nu numai că activează mai multe recompense atunci când mănâncă, dar determină în mod specific o poftă de alimente dulci şi gustoase, a precizat profesorul Herzog.
„În mod esenţial, nu am observat această preferinţă pentru apa îndulcită la şoarecii stresaţi care aveau o dietă obişnuită", a spus el
Autorii studiului spun că, în situaţii stresante este uşor să foloseşti multă energie, iar senzaţia de recompensă te poate calma - acesta este momentul în care un impuls de energie prin mâncare este util. Dar atunci când este experimentat pe perioade lungi de timp, stresul pare să schimbe această situaţie, determinând o alimentaţie care este rea pentru organism pe termen lung.
Per total, echipa spune că descoperirile lor indică stresul ca fiind un reglator cheie al obiceiurilor alimentare, capabil să anuleze capacitatea naturală a creierului de a echilibra nevoile energetice.
„Această cercetare subliniază cât de mult poate compromite stresul un metabolism energetic sănătos", conchide profesorul Herzog.
„Este un memento pentru a evita un stil de viaţă stresant şi, ce mai important - dacă vă confruntaţi cu stres pe termen lung - încercaţi să aveţi o dietă sănătoasă şi să blocaţi mâncarea nesănătoasă", a îndemnat el.
Studiul a fost publicat pe 8 iunie, în revista Neuron.
