Unii oameni mănâncă prea mult şi devin supraponderali dintr-o varietate de motive. Faptul că alimentele gustoase şi bogate în calorii sunt adesea disponibile aproape peste tot şi în orice moment nu ajută. O echipă de la Institutul Buck pentru cercetare în domeniul îmbătrânirii din California, Statele Unite a determinat pentru prima dată de ce anumite substanţe chimice din alimentele gătite sau procesate, numite produse finale de glicaţie avansată (AGE), cresc foamea şi ne testează voinţa, respectiv capacitatea de a face alegeri sănătoase atunci când vine vorba de mâncare.
Dietele moderne, procesate şi îmbogăţite cu AGE, sunt tentante, dar ştim foarte puţin despre consecinţele lor pe termen lung asupra sănătăţii noastre.
Acum, un nou studiu, publicată în revista eLife, ar putea avea implicaţii serioase referitoare la alegerile alimentare pe care le facem şi a tendinţei de a mânca în exces anumite alimente.
„Oamenii au evoluat anumite mecanisme care ne încurajează să mâncăm cât mai multă mâncare în perioadele de abundenţă. Stocăm excesul de calorii sub formă de grăsime pe care o folosim pentru a supravieţui în perioadele de post", explică dr. Muniesh Muthaiyan Shanmugam, cercetător postdoctoral la Buck şi autorul principal al studiului.
Potrivit acestuia, selecţia naturală a favorizat genele care ne fac să consumăm preferenţial alimente aromate, în special cele cu un conţinut mai mare de zahăr. Dar care este mecanismul care ne face să ne fie atât de greu să le spunem Nu?.
AGE sunt subproduse metabolice care apar atunci când un zahăr se combină cu o parte dintr-o proteină, lipidă sau acid nucleic.
Ele apar în mod natural atunci când metabolizăm zaharurile într-o celulă, dar AGE sunt create şi în timpul gătirii alimentelor (de exemplu prin coacere, prăjire şi pregătire pe grătar), şi se găsesc în multe alimente procesate.
„Culoarea maro care apare în timpul gătitului, care face ca mâncarea să arate şi să miroasă delicios, este un rezultat al AGE", explică Shanmugam.
Practic, AGE fac alimentele mai apetisante şi mai greu de rezistat.
Reacţia de „rumenire" care are loc atunci când zahărul şi proteinele interacţionează cu căldura, îndrăgită de bucătari, se numeşte reacţia Maillard, în urma căreia se obţine aroma specifică a produselor alimentare gătite. Aceasta are ca rezultat formarea a sute până la mii de AGE atrăgătoare.
Dar, în timp ce reacţia Maillard face ca alimentele să aibă un gust delicios, substanţele chimice rezultate fac tot felul de ravagii în organism. Ele provoacă inflamaţii şi leziuni oxidative, contribuind la apariţia rigidizării vaselor de sânge, a hipertensiunii, a bolilor de rinichi, a cancerului şi a problemelor neurologice.
Acumularea acestor subproduse metabolice în mai multe organe este probabil unul dintre principalii factori care duce la îmbătrânirea diferitelor organe şi a organismului în ansamblu, spun autorii, ale căror cercetări se concentrează pe modul în care nutrienţii influenţează sănătatea şi boala.
„Odată ce se formează produsele de glicaţie avansată, acestea nu pot fi detoxificate", explică Shanmugam. La fel cum pâinea albă prăjită devine maro, procesul nu poate fi inversat pentru a face pâinea albă din nou.
În mod similar, nu există nicio modalitate de a inversa AGE, iar abilitatea organismului de a le elimina scade odată cu vârsta, oferind o altă legătură cu bolile legate de vârstă.
Echipa de la Buck a vrut să cunoască mecanismul prin care AGE stimulează supraalimentarea preferenţială.
Cercetătorii au realizat studiul pe nematode (viermi) minuscule şi au observat că aceste substanţe chimice, pe lângă faptul că au cauzat boli şi au scăzut longevitatea, au crescut în acelaşi timp apetitul viermilor.
Pentru a descoperi calea de semnalizare biochimică responsabilă de supraalimentarea la viermii sănătoşi şi normali, cercetătorii au purificat câteva AGE bine studiate şi au descoperit două dintre ele care au crescut consumul de alimente.
Ei au explorat în continuare unul dintre compuşi pentru a afla mecanismul de semnalizare şi au arătat că o anumită mutaţie (numită glod-4) a crescut consumul de alimente, mediată de un anumit AGE (numit MG-H1).
Analizele ulterioare au arătat că o cale dependentă de tiramină era cea responsabilă.
Este prima cercetare care identifică calea de semnalizare mediată de anumite molecule AGE pentru a spori alimentaţia şi neurodegenerarea.
De asemenea, chipa de la Buck a descoperit că viermii mutanţi care nu au nicio modalitate de a procesa chiar şi AGE care apar în mod natural au o durată de viaţă cu aproximativ 25-30% mai scurtă.
Acum cercetătorii vor extinde studiul la şoareci, unde vor analiza legătura dintre AGE şi metabolismul grăsimilor.
„Studierea acestei căi de semnalizare ne poate ajuta să înţelegem supraalimentaţia datorată dietelor moderne bogate în AGE", a declarat profesorul Pankaj Kapahi, de la Buck, autorul principal al studiului.
El a precizat că studiul subliniază faptul că acumularea de AGE este implicată în boli, inclusiv în obezitate şi neurodegenerare.
„Credem că, în general, limitarea acumulării de AGE este relevantă pentru creşterea globală a obezităţii şi a altor boli asociate vârstei", a precizat el.
„Noi nu ne controlăm consumul de alimente, în schimb, alimentele sunt cele care încearcă să ne controleze".
Ca urmare a cercetărilor lor, prof. Kapahi şi doctorandul său şi-au schimbat modul în care îşi privesc propria dietă.
Amândoi practică postul intermitent, care oferă organismului şansa de a folosi grăsimile în locul zaharurilor.
Există lucruri simple pe care oricine le poate face pentru a reduce povara AGE în corp, spune prof. Kapahi, inclusiv consumul de cereale integrale (fibrele ajută la menţinerea unor niveluri stabile de glucoză), gătitul cu căldură umedă în locul celei uscate (de exemplu, gătitul la aburi faţă de prăjire sau grătar) şi adăugarea de acid atunci când alimentele sunt gătite, ceea ce încetineşte reacţia care duce la formarea AGE.
„Suntem atraşi în mod natural de mâncarea delicioasă, dar am putea fi mai conştienţi de faptul că avem capacitatea de a face alegeri sănătoase atunci când mâncăm", au mai spus cei doi autori.
