Un studiu publicat recent de universitatea Aarhus, din Danemarca, aduce noi dovezi despre activarea sistemului imunitar, care ar putea duce la vaccinuri şi tratamente mai bune pentru o arie largă de boli, inclusiv reacţiile alergice şi bolile autoimune.
În recentul studiu, publicat în revista Nature Communications, oamenii de ştiinţă dezvăluie noi cunoştinţe cheie despre celulele B, care formează un element vital în sistemul de apărare al organismului.
Celulele B sunt celulele care generează anticorpi de protecţie atunci când suntem vaccinaţi sau avem o infecţie, şi tot celulele B sunt cele care produc anticorpi dăunători asociaţi cu alergiile sau bolile autoimune.
Cercetătorii au examinat mecanismul de activare al celulelor B, care este declanşat atunci când celulele recunosc o ţintă specifică sau un „inamic", respectiv un antigen.
„Anterior, se credea că antigenele provenite, de exemplu, din virusuri sau vaccinuri ar trebui să se lege de receptorii unei celule B de pe suprafaţa celulară. Aşa scrie în toate manualele. Dar acum am demonstrat că până şi antigenele care se pot lega doar de un singur receptor la un moment dat sunt capabile să activeze celulele B", spune Søren Degn, profesor asociat la departamentul de biomedicină, care este autorul principal al articolului.
Descoperirea este importantă din mai multe puncte de vedere, explică el.
„Rezultatul este semnificativ, deoarece reprezintă un progres în înţelegerea noastră privind modul în care aceste importante celule imunitare îşi 'recunosc' inamicii. Odată ce înţelegem ce se întâmplă, putem să imităm acest mecanism în proiectarea de noi vaccinuri, pentru a asigura un efect crescut", explică profesorul Degn.
„S-ar putea spune că descoperirile noastre ne pot face să imităm mai bine microorganismele patogene şi, astfel, să provocăm sau să 'păcălim' mai bine sistemul imunitar pentru a genera un răspuns imunitar bun atunci când ne vaccinăm", menţionează el.
Un subiect intens dezbătut în domeniu
Descoperirea este interesantă atât pentru domeniul imunologic, cât şi pentru biologia celulară în general, deoarece cercetătorii au aruncat o nouă lumină asupra cunoştinţelor de bază privind modul în care receptorii de la suprafaţa celulelor trimit semnale în interiorul celulelor, ceea ce reprezintă un proces biologic cheie.
„Studiul ne permite să înţelegem mai bine fundalul pentru unul dintre cele mai importante procese din sistemul imunitar şi unul dintre cele mai importante procese din biologia celulară. Dar este clar că, pe termen lung, acest lucru ar putea avea, de asemenea, aspecte importante orientate spre aplicaţii", spune profesorul Søren Degn.
Cercetătorii au început testele preclinice de vaccinare cu scopul de a transpune descoperirile în proiectarea de vaccinuri relevante din punct de vedere clinic.
De asemenea, ei încearcă să utilizeze aceleaşi instrumente în sens invers, pentru a ţinti şi a opri răspunsurile dăunătoare ale sistemului imunitar, cum ar fi reacţiile alergice şi bolile autoimune.
„Atunci când înţelegem cum sunt activate celulele B, putem crea vaccinuri mai bune. Pe termen ceva mai lung, am putea fi capabili, de asemenea, să oprim activarea celulelor B în cazurile în care aceasta este dăunătoare. Studiem ambele aspecte în cadrul centrului de cercetare fundamentală CellPAT de la Universitatea Aarhus", spune profesorul Degn.
Timp de mulţi ani, activarea celulelor B a făcut obiectul a numeroase discuţii între cercetători, deoarece modelul predominant privind modul în care are loc recunoaşterea imunitară nu putea explica toate observaţiile.
În noul studiu, cercetătorii de la departamentul de Biomedicină şi iNANO din Aarhus, în cadrul unei colaborări interdisciplinare cu Institutul Max Planck din München, au creat noi instrumente care fac posibilă perforarea modelului predominant şi, astfel, îngroparea paradigmei vechi de zeci de ani.
„Am demonstrat că modul în care a fost explicată activarea celulelor B în ultimii treizeci sau patruzeci de ani este greşit. Aceasta este o constatare importantă, deoarece deschide uşa către vaccinuri mai bune şi un tratament mai bun pentru un grup mare de boli", concluzionează profesorul Degn.
