Dieta ketogenică sau keto pe scurt, este prezentată de mulţi ca fiind o soluţie pentru a scăpa de kilogramele în plus, fără a renunţa la grăsimi, şi se pare că-şi câştigă câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi, fiind una dintre cele mai căutate diete pe Google, în anii trecuţi ani. Cercetări recente arată însă, că populara dietă s-ar putea să provoace probleme serioase sănătăţii.
Astfel, o dietă de tip „keto", săracă în carbohidraţi şi bogată în grăsimi, ar putea fi asociată cu niveluri mai ridicate de colesterol „rău" şi cu un risc de două ori mai mare de evenimente cardiovasculare, cum ar fi artere blocate, infarct şi AVC, potrivit unei noi cercetări.
„Studiul nostru a constatat că un consum regulat al unei diete săracă în carbohidraţi şi bogată în grăsimi a fost asociat cu niveluri crescute de colesterol LDL - sau colesterolul „rău" - şi cu un risc mai mare de boli de inimă", a declarat într-un comunicat autoarea principală a studiului, dr. Iulia Iatan care a realizat studiul în cadrul Programului de prevenţie Healthy Heart, alături de spitalul St. Paul şi Centrul pentru Inovare Inimii şi Plămânilor al universităţii British Columbia, din Vancouver, Canada.
„Acest studiu aduce o contribuţie importantă la literatura ştiinţifică şi sugerează că efectele nocive depăşesc beneficiile", a declarat la rândul său, Christopher Gardner, profesor de cercetare în medicină la Centrul de cercetare în domeniul prevenţiei de la Stanford, care a efectuat studii clinice privind dieta keto. Gardner nu a fost implicat în acest studiu.
Profesorul Gardner crede că, în ceea ce priveşte colesterolul LDL ridicat, acesta nu ar trebui să fie respins ca fiind pur şi simplu un efect secundar neglijabil al unei diete VLCD (dieta foarte hipocalorică) sau al unei diete ketogenice.
El a subliniat riscul mai mare de evenimente cardiovasculare la persoanele cu niveluri mai ridicate de cetone în sânge, în comparaţie cu cele care urmează o dietă mai standard.
În studiu, cercetătorii spun că, într-o dietă LCHF, de tip low-carb (slabă în carbohidraţi) şi high-fat (bogată în grăsimi), 45% din totalul de calorii vin din grăsimi, iar 25% vin din carbohidraţi.
Studiul a fost prezentat duminică, la Sesiunea ştiinţifică anuală a Colegiului American de Cardiologie împreună cu Congresul Mondial de Cardiologie.
„Raţionamentul studiului nostru a pornit de la faptul că în clinica de prevenţie cardiovasculară am tot văzut pacienţi cu hipercolesterolemie severă care urmau această dietă", a declarat dr. Iulia Iatan în timpul unei prezentări în cadrul sesiunii.
Hipercolesterolemia, sau colesterolul ridicat, creşte riscul unei persoane de infarct miocardic sau de alte evenimente cardiovasculare adverse.
„Acest lucru ne-a determinat să ne întrebăm care este relaţia dintre aceste diete sărace în carbohidraţi şi bogate în grăsimi, nivelul lipidelor şi bolile cardiovasculare", a spus ea.
Cercetătorii au comparat dietele a 305 persoane care au urmat o dietă LCHF, cu aproximativ 1.200 de persoane care au urmat o dietă standard, folosind informaţii de sănătate din baza de date britanică UK Biobank, care a urmărit persoanele timp de cel puţin un deceniu.
Astfel, cercetătorii au descoperit că persoanele care au urmat dieta LCHF au avut niveluri mai ridicate de lipoproteine cu densitate scăzută, cunoscute şi sub numele de colesterol LDL, şi de apolipoproteină B.
Apolipoproteina B este o proteină care îmbracă proteinele de colesterol LDL şi poate estima bolile de inimă mai bine decât o pot face nivelurile ridicate de colesterol LDL.
De asemenea, specialiştii au observat că aportul total de grăsimi al participanţilor la dieta LCHF a fost mai mare în grăsimi saturate şi aceştia au avut un consum dublu de alimente din surse animale (33%) în comparaţie cu cei din grupul de control (16%).
„După o medie de 11,8 ani de urmărire - şi după ajustarea pentru alţi factori de risc pentru bolile de inimă, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială, obezitatea şi fumatul - persoanele care au urmat o dietă LCHF au avut un risc de peste două ori mai mare de a avea mai multe evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi blocaje ale arterelor care au trebuit să fie deschise prin proceduri de stenting, infarct, AVC şi boală arterială periferică", au constatat cercetătorii, potrivit comunicatului de presă.
Cercetătorii au precizat în comunicat că studiul lor „poate arăta doar o asociere între dietă şi un risc crescut de evenimente cardiace majore, nu o relaţie de cauzalitate", deoarece studiul a fost unul observaţional, dar constatările lor merită să fie studiate în continuare, „mai ales când aproximativ 1 din 5 americani declară că urmează o dietă săracă în carbohidraţi, de tip keto sau o dietă keto completă".
Dr. Iulia Iatan a precizat că printre limitările studiului se numără erorile de măsurare care apar atunci când evaluările asupra dietei sunt auto-raportate, dimensiunea mică a eşantionului studiului, şi faptul că studiul nu a inclus alte grupuri etnice, majoritatea participanţilor fiind britanici.
Studiul a analizat, de asemenea, efectul longitudinal al urmării acestei diete, în timp ce majoritatea persoanelor care urmează o dietă de tip keto tind să o facă intermitent, pentru perioade mai scurte de timp.
Majoritatea participanţilor (73%) au fost femei, ceea ce, potrivit dr. Iulia Iatan a fost „destul de interesant de văzut, întrucât se regăseşte şi în literatura de specialitate disponibilă, conform căreia femeile, în general, tind să urmeze mai multe modele de dietă, şi tind să fie mai interesate de schimbarea stilului de viaţă".
Când a fost întrebat dacă au existat grupuri care nu au fost afectate de urmarea unei diete LCHF, Iatan a spus că durata de timp în care oamenii urmează dieta şi faptul dacă aceştia pierd sau nu în greutate „pot contrabalansa orice creştere a LDL".
„Ceea ce contează să ne amintim este că fiecare pacient răspunde diferit. Şi astfel, există într-adevăr o variabilitate interindividuală între răspunsuri. Ceea ce am constatat este că, în medie, pacienţii tind să îşi crească nivelul de colesterol LDL", a spus ea.
Dr. David Katz, un specialist în medicina stilului de viaţă care nu a fost implicat în studiu, a declarat că „există diverse moduri de a alcătui o dietă LCHF şi este foarte puţin probabil ca toate acestea să aibă aceleaşi efecte asupra lipidelor serice sau asupra evenimentelor cardiace".
„Faptul că o dietă LCHF este asociată cu efecte adverse în acest studiu reprezintă o verificare a realităţii pentru cei care adoptă astfel de diete doar pentru că sunt în vogă", a spus dr. Katz.
Cei mai mulţi experţi în sănătate spun că dieta keto la modă, care interzice carbohidraţii pentru a face corpul să ardă grăsimile drept combustibil, elimină alimentele sănătoase, cum ar fi fructele, fasolea şi legumele şi cerealele integrale.
În dieta keto, aportul de carbohidraţi este limitat la doar 20 până la 50 pe zi - cu cât mai puţin, cu atât mai bine. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, o banană sau un măr mediu reprezintă aproximativ 27 de carbohidraţi - doza pentru o zi întreagă.
„Acele grupe de alimente care trebuie eliminate pentru a ajunge la cetoză sunt surse majore de fibre în dietă, precum şi mulţi nutrienţi importanţi, fitochimici şi antioxidanţi. Acest lucru este îngrijorător pentru mulţi profesionişti din domeniul sănătăţii care consideră că dieta VLCD sau cetogenică este dăunătoare pentru sănătatea pe termen lung", a declarat prof. Gardner.
Keto este prescurtarea de la cetoză, o stare metabolică care apare atunci când ficatul începe să folosească grăsimile stocate pentru a produce cetone pentru energie. Ficatul este programat să facă acest lucru atunci când organismul uman pierde accesul la combustibilul preferat - carbohidraţii - şi crede că moare de foame.
Dieta keto există încă din anii 1920, când un medic a descoperit-o ca o modalitate de a controla crizele la copiii cu epilepsie care nu răspundeau la alte metode de tratament.
Dietele cu conţinut scăzut de carbohidraţi, cum ar fi keto, se bazează foarte mult pe grăsimi. Cel puţin 70% din dieta keto va fi alcătuită din grăsimi, în timp ce alţii spun că este mai mult de 90%.
Specialiştii spun că, organismul poate obţine toate aceste grăsimi din grăsimi nesaturate sănătoase, cum ar fi avocado, tofu, nuci, seminţe şi ulei de măsline, dieta permite, de asemenea, grăsimi saturate, cum ar fi untură, unt şi ulei de cocos, precum şi lapte integral, brânză şi maioneză.
Consumul multor alimente bogate în grăsimi saturate creşte producţia de colesterol LDL din organism, care se poate acumula în interiorul arterelor şi poate restricţiona fluxul sanguin către inimă şi creier.
