Diferenţele între boala Kawasaki şi noul sindrom inflamator ce îi afectează pe copiii cu Covid-19, identificate de cercetători

Diferenţele între boala Kawasaki şi noul sindrom inflamator ce îi afectează pe copiii cu Covid-19, identificate de cercetători

Mecanismul ce provoacă răspunsul inflamator grav la copiii cu Covid-19, confundat iniţial cu boala Kawasaki, a fost identificat de o echipă de cercetători italieni şi suedezi, care au prezentat şi diferenţele între celed două afecţiuni. 

Noua descoperire, prezentată recent în publicaţia Cell, deschide calea unui diagnostic timpuriu, cu teste specifice, şi poate sta la baza dezvoltării unui tratament.

Studiul a fost realizat de cercetători de la Spitalul Pediatric Bambino Gesu din Vatican, în colaborare cu cercetători de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia.

La începutul pandemiei de SARS-CoV-2, copiii păreau aproape imuni la infecţia cu noul coronavirus, însă ulterior medicii au observat că unii dintre ei pot dezvolta o boală inflamatorie severă, denumită MIS-C (Sindrom Inflamator Multisistem la Copii), ce provoacă o inflamare a vaselor sanguine şi probleme cardiace şi intestinale.

Cercetătorii au identificat diferenţe imunologice între boala Kawasaki şi MIS-C, deşi ambele boli alterează nivelurile de citokine implicate în răspunsul imun.

De exemplu, nivelul de interleukina-17A, foarte ridicat la copiii cu Kawasaki, nu creşte la pacienţii cu MIS-C, iar alte diferenţe s-au c0onstatat la nivel celular.

Astfel, copiii infectaţi cu SARS-CoV-2 dezvoltă un tip particular de limfocite T cu o funcţie imunologică alterată comparativ cu copiii care au boala Kawasaki, o alterare ce stă la baza inflamării şi a producerii de anticorpi ce pot dăuna inimii, arată studiul citat de Agerpres.

Noul studiu ar putea ajuta la detectarea precoce la răspunsul inflamator la copiii cu Covid-19 în urmă monitorizării limfocitelor T şi spectrului de anticorpi.

"Aceste rezultate reprezintă o descoperire importantă pentru alegerea unui tratament pentru inflamarea sistemică asociată infecţiei cu SARS-CoV2 şi bolii Kawasaki într-un mod mai precis şi bazat pe evidenţe", a declarat Paolo Palma, unul dintre autorii studiului.

Aceste rezultate evidenţiază un tratament cu imunoglobuline în doze ridicate pentru a limita efectul anticorpilor - anakinra şi cortizon - în faze incipiente pentru a bloca o inflamaţie secundară. În schimb, este contraindicat tratamentul cu tocilizumab şi cu medicamente anti-TNF (împotriva factorului de necroză tumorală)

viewscnt