Europa are nevoie de mai mult timp decât era planificat pentru a pune la punct un sistem de etichetare a alimentelor la nivelul UE, după ce un sistem de coduri pe culori creat în Franţa nu a fost bine primit de rivalul său culinar din Italia. De teamă că simbolurile culturale, precum uleiul de măsline sau brânza parmezan, vor primi note proaste, Italia a reuşit să convingă alte ţări din Uniunea Europeană să respingă sistemul francez.
Comisia Europeană ar fi trebuit să vină până la sfârşitul anului 2022 cu o etichetă menită să ajute consumatorii să facă alegeri alimentare mai sănătoase.
Iniţial, sistemul Nutri-Score al Franţei a fost considerat drept favorit pentru a fi utilizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii.
Eticheta nutriţională pe partea din faţă a ambalajului a fost deja adoptată de Belgia, Germania, Luxemburg, Ţările de Jos şi Spania.
Nutri-Score clasifică produsele alimentare pe o scară de la verde la roşu şi de la A la E, în funcţie de valoarea lor nutritivă, de la un conţinut bun de proteine sau fibre la un conţinut prea mare de sare sau grăsimi saturate, însă companiile nu sunt obligate să utilizeze eticheta.
Aproximativ 270 de oameni de ştiinţă au semnat un apel în martie 2021 prin care au îndemnat Comisia Europeană „să nu cedeze în faţa grupurilor de presiune" şi să susţină Nutri-Score, afirmând că este singura etichetă care a fost supusă unor evaluări inter pares care au demonstrat „eficacitatea şi relevanţa sa pentru consumatori şi sănătatea publică".
Dar Comisia Europeană a decis să nu accepte Nutri-Score, directorul său general adjunct pentru sustenabilitate alimentară, Claire Bury, declarând în septembrie că nu va pune pe masă ceva care „polarizează dezbaterile".
„E", de la brânză
Italia, Cipru, Grecia, Republica Cehă, România şi Ungaria s-au opus sistemului francez.
Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, care a preluat mandatul în octombrie, a criticat aceste etichete alimentare ca fiind „discriminatorii şi penalizatoare" pentru industria alimentară a ţării.
Criticii Nutri-Score spun că eticheta foloseşte dimensiuni ale porţiilor care sunt nepotrivite, penalizând alimentele tradiţionale.
„O campanie intensă de lobby împotriva acestui instrument din partea intereselor comerciale a tulburat, din păcate, apele şi a transformat o dezbatere de sănătate publică într-una politică", a declarat Emma Calvert, ofiţer principal pentru politica alimentară la grupul european de consumatori BEUC.
Deşi este posibil ca în continuare, Comisia Europeană să se inspire din Nutri-Score pentru a concepe un sistem, aceasta analizează şi alte etichete.
Printre acestea se numără sistemul „verde sau negru Keyhole" din ţările nordice şi unul susţinut de Italia, NutrInform Battery, care ia în considerare potenţialele porţii de alimente consumate.
Italia a argumentat că Nutri-Score nu este o referinţă bună deoarece se bazează pe 100 de grame sau 100 de mililitri de alimente, în timp ce anumite produse, cum ar fi uleiul şi brânza, sunt consumate în cantităţi mai mici.
Roma se teme că etichetele ar fi dăunătoare pentru produsele care sunt elemente de bază ale dietei sale mediteraneene, inclusiv uleiul de măsline, brânza, jambonul şi pizza.
Principala asociaţie agricolă din Italia, Coldiretti, a declarat că Nutri-Score sfârşeşte prin a „exclude alimentele sănătoase şi naturale care se află la masă de secole în favoarea produselor artificiale".
În Franţa, producătorii unui tip de brânză albastră refuză să pună pe etichetă produsul lor, care ar primi cea mai proastă notă posibilă, un E roşu, pentru conţinutul de sare şi grăsimi.
„Cum explici că brânza este clasificată cu E când chipsurile făcute în ulei primesc un A", a declarat Sebastien Ramade, preşedintele asociaţiei brânzeturilor din Auvergne.
Dar 875 de mărci reprezentând 60% din piaţa alimentară din Franţa folosesc Nutri-Score, a declarat pentru AFP fondatorul sistemului, nutriţionistul Serge Hercberg.
„Unele mari mărci îl resping încă, dar tot mai mulţi producători îl adoptă, chiar dacă unii dintre ei au opus o rezistenţă puternică în trecut", a spus Hercberg.
„Când ne uităm la cifrele de vânzări, vedem că funcţionează şi că a avut un efect asupra reformulării şi îmbunătăţirii reţetelor pentru mii de produse", a adăugat el.
În alte ţări, precum Chile, etichetele produselor alimentare avertizează asupra conţinutului ridicat de zahăr, calorii şi grăsimi saturate.
Eticheta strictă din Chile
Timpul este scurt pentru ca acum Comisia să propună o etichetă statelor UE înainte ca mandatul actualului Parlament European să expire anul viitor.
„Dacă Comisia nu-şi va respecta angajamentul de a propune o etichetă nutriţională obligatorie pe partea din faţă a ambalajului la nivelul UE, va fi o oportunitate majoră ratată de a-i ajuta pe consumatorii europeni, în special pe cei vulnerabili, să facă o alegere mai sănătoasă în supermarket", a declarat Calvert.
Unii membri ai Parlamentului European spun că alimentele artificiale ar trebui să fie vizate în schimb.
În altă parte a lumii, Chile are un sistem şi mai strict din 2016, cu o etichetă neagră care avertizează consumatorii cu privire la un conţinut ridicat de grăsimi saturate, zahăr sau sare.
În Chile, produsele care poartă această etichetă nu au voie să facă publicitate la televizor.
„Una dintre consecinţe este că peste 20% dintre produse au formule noi", cu mai puţină sare sau zahăr, a declarat Guido Girardi, un fost senator aflat la originea acestui sistem, care a adăugat că o legislaţie similară este în lucru în 32 de ţări.
