Întreruperea respiraţiei în timpul somnului poate face ca părţi ale creierului adolescenţilor, esenţiale pentru învăţare şi memorie, să se subţieze sau să se inflameze, potrivit unui studiu de dimensiuni record efectuat pe adolescenţi americani.
Aproximativ jumătate dintre copiii care sunt descrişi ca fiind obezi pot dezvolta ceea ce se numeşte apnee obstructivă în somn, o afecţiune care închide căile respiratorii intermitent în timpul somnului şi reduce cantitatea de oxigen care intră în sânge pentru perioade scurte de timp.
Hipoxia, în care corpul şi creierul sunt lipsiţi de oxigen, poate provoca somnul întrerupt, probleme de învăţare, atenţie şi memorie şi probleme de comportament, cum ar fi hiperactivitatea.
O echipă de medici specialişti în boli respiratorii şi de somn la Spitalul de pediatrie Montefiore din New York, a vrut să afle dacă apneea de somn remodelează creierul adolescenţilor.
Împreună cu o echipă de cercetători, specialiştii recrutat puţin sub 130 de adolescenţi supraponderali sau obezi cărora le-au monitorizat somnul pe timpul nopţii. Aproximativ jumătate dintre ei au fost diagnosticaţi recent cu apnee în somn şi niciunul nu fusese tratat anterior pentru această afecţiune.
Fiecare participant la studiu a fost supus unei scanări RMN pentru a examina structura cortexului şi a hipocampusului, două regiuni ale creierului responsabile pentru gândirea de nivel superior, cum ar fi luarea deciziilor, învăţarea şi memoria.
Studiul a constatat că, în creierul adolescenţilor cu apnee în somn, cortexul era semnificativ mai subţire în regiunea parietală superioară dreaptă, comparativ cu grupul de control. Cu cât simptomele apneei de somn erau mai severe, cu atât mai subţire apărea această regiune a creierului.
Regiunea parietală superioară dreaptă se află spre partea inferioară din spate a creierului şi este importantă pentru procesarea amintirilor şi a informaţiilor senzoriale.
O subţiere a acestei zone este probabil să aibă un impact asupra dezvoltării cognitive a adolescenţilor, scriu cercetătorii.
Foto: Zona parietală superioară dreaptă este semnificativ mai subţire la adolescenţii cu apnee în somn. - Credit: Lee et al./Sleep, 2023)
Subţierea în această regiune a fost observată anterior la adulţii cu somn fragmentat şi la copiii cu potenţiali factori de stres la începutul vieţii, cum ar fi faptul că au un singur părinte sau un venit mai mic în gospodărie.
În experimentele în care rozătoarele au fost private intermitent de oxigen, moartea celulelor din creier a provocat, de asemenea, o subţiere a cortexului.
Volumul hipocampusului a fost, de asemenea, mai mare la adolescenţii cu apnee în somn decât la cei din grupul de control, iar diferenţa a crescut odată cu severitatea apneei în somn.
Acest lucru a fost probabil cauzat de umflarea şi inflamaţia din creier, scriu cercetătorii.
Deteriorarea acestei regiuni a creierului a fost, de asemenea, observată la adolescenţii cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenţie ( ADHD) şi poate fi asociată cu tulburarea de spectru autist.
(Foto: Hipocampul unei fete de 12 ani cu apnee în somn. Credit: Lee et al./Sleep, 2023)
Tratarea apneei de somn mai devreme la copii ar putea păstra sănătatea creierului şi reduce riscul de afectare cognitivă, scriu cercetătorii.
Un semnal de alarmă bine cunoscut pentru apneea de somn este sforăitul, dar, în timp ce aproximativ 20% dintre copii sforăie, doar 1% până la 6% dintre copiii adolescenţi au apnee de somn sau alte tulburări respiratorii legate de somn, potrivit studiului.
Celelalte semne de avertizare ale apneei în somn, care pot fi detectate în timpul somnului includ: gâfâială sau sforăit, transpiraţie sau nelinişte, dormit în poziţii neobişnuite sau respiraţie pe gură în loc de nas.
Copiii cu apnee în somn pot prezenta oboseală, dureri de cap, pierderea poftei de mâncare sau nas înfundat în timpul zilei.
Mărirea amigdalelor sau a adenoidelor din spatele nasului sunt cea mai frecventă cauză a apneei de somn la copii, iar îndepărtarea acestora poate ajuta simptomele.
Apneea de somn poate afecta, de asemenea, copiii cu alergii precum rinita alergică (febra fânului), cu maxilarul mic sau faţa plată, sau copiii cu afecţiuni care le afectează forţa musculară, cum ar fi sindromul Down.
Tratamentele pentru apneea de somn pot include pierderea în greutate pentru copiii supraponderali sau obezi, tratamentul alergiilor sau utilizarea unui aparat de presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP), care menţine căile respiratorii deschise pe timp de noapte.
Studiul a fost publicat online, în revista Sleep.
