Exerciţiile fizice ajută la antrenarea muşchilor, dar pot preveni şi dezvoltarea ficatului gras. Un nou studiu realizat de cercetători de la Centrul German de Cercetare a Diabetului (DZD), Helmholtz München şi Spitalul Universitar Tübingen arată ce adaptări moleculare, în special cele legate de mitocondriile hepatice, au loc în acest proces.
La nivel mondial, una din patru persoane suferă de boli ale ficatului gras non-alcoolic (NAFLD, numite şi boli metabolice de ficat MAFLD). Cei afectaţi au adesea diabet de tip 2, precum şi un risc crescut de ciroză hepatică şi boli cardiovasculare.
În plus, NAFLD este asociat şi cu o rată crescută a mortalităţii. O posibilă cauză a bolii ar putea fi un dezechilibru între aportul şi consumul de energie, cred specialiştii.
Acest fapt duce la apariţia depozitelor de grăsime în ficat şi, în timp, afectează funcţia mitocondriilor*, ceea ce reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea rezistenţei hepatice la insulină şi pentru inflamaţia ficatului.
Cum modifică exerciţiile fizice adaptarea ficatului la creşterea aportului de energie
Pentru a preveni şi trata NAFLD specialiştii recomandă modificarea stilului de viaţă astfel încât să includă şi activitate fizică crescută.
Pentru a vedea în ce măsură antrenamentul fizic desfăşurat în mod regulat modifică adaptarea ficatului la creşterea aportului de energie, şi ce rol joacă muşchiul scheletic în acest proces, oameni de ştiinţă de la Institutul de Chimie Clinică şi Patobiochimie de la Spitalul Universitar Tübingen şi de la Institutul de Cercetare a Diabetului şi Bolilor Metabolice (IDM) din Helmholtz München au efectuat un studiu pe şoareci.
Cercetătorii au colaborat cu Institutul de Genetică Experimentală (IEG) de la Helmholtz München, Institutul Leibniz pentru Ştiinţe Analitice din Dortmund şi Institutul Dalian de Fizică Chimică al Academiei Chineze de Ştiinţe. Studiul lor a fost publicat luna aceasta în Molecular Metabolism.
Exerciţiile fizice pot preveni bolile ficatului gras cauzate de supranutriţie
Pe durata studiului, şoarecii au fost hrăniţi cu o dietă bogată în energie. Unii dintre şoareci au beneficiat în mod regulat şi de exerciţii pe banda de alergare.
Timp de şase săptămâni, cercetătorii au examinat ficatul şi muşchii animalelor pentru a identifica modificări ale transcriptomului, proteomului mitocondrial, compoziţiei lipidice şi funcţiei mitocondriale.
Rezultatele au arătat că antrenamentul fizic a reglat enzime importante de degradare a glucozei şi fructozei în ficat, precum şi metabolismul piruvatului mitocondrial. În acest fel, povara substratului molecular pentru respiraţia mitocondrială şi sinteza lipidelor a putut fi redusă.
În consecinţă, în ficat se stochează mai puţină grăsime, iar lipidele specifice, cum ar fi speciile de diacilgliceroli, sunt reduse.
De asemenea, controlul glucozei s-a îmbunătăţit la şoarecii care au beneficiat de exerciţii fizice. În plus, capacitatea respiratorie crescută a muşchilor scheletici ameliorează stresul metabolic din ficat.
Datele oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra adaptării moleculare a ficatului şi a muşchilor la combinaţia dintre o dietă bogată în energie şi antrenamentul fizic.
„Rezultatele se potrivesc foarte bine cu abordările studiilor clinice în curs de desfăşurare în care testăm anumiţi inhibitori pentru câteva ţinte evidenţiate aici, cum ar fi piruvatul mitocondrial.
Ele arată, de asemenea, că activitatea fizică regulată reglează multe ţinte care sunt în în acelaşi timp noduri cheie ale căilor metabolice, un efect care nu poate fi atins prin monoterapie", spune prof. dr. Cora Weigert, profesor de diabetologie moleculară la Spitalul Universitar Tübingen, care a condus studiul.
*Mitocondriile - „uzinele energetice ale celulei”
Sarcina mitocondriilor este de a pune la dispoziţia celulei energie prin respiraţie celulară. Acesta este un proces metabolic în care energia stocată în glucoză şi alte substanţe organice este obţinută prin ruperea legăturilor chimice, din care rezultă în final adenozin trifosfat (acid adenozintrifosforic sau ATP). ATP este cea mai importantă moleculă de energie din organism.
