Potrivit estimărilor, aproximativ 14-15% din populaţia mondială suferă de migrenă. Cercetările anterioare arată că persoanele care se confruntă cu crize de migrenă prezintă un risc crescut de a suferi de alte boli. Cercetătorii din China au identificat o posibilă legătură genetică între migrene şi cancerul de sân.
Cercetătorii estimează că între 14-15% din populaţia lumii suferă de migrenă - o tulburare neurologică care provoacă dureri de cap severe şi alte simptome care pot avea un impact asupra vieţii de zi cu zi a unei persoane.
Studiile anterioare au asociat atacurile de migrenă cu un risc crescut pentru alte afecţiuni, inclusiv accident vascular cerebral (AVC), hipertensiune arterială, epilepsie, tinitus şi sindromul colonului iritabil (SII).
În plus, cercetări anterioare au constatat că persoanele care se confruntă cu migrene pot avea, de asemenea, o şansă crescută de a suferi de anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân.
Acum, cercetătorii de la Centrul de Cancer al spitalulului universitar West China, din Sichuan, adaugă la acest corpus de cunoştinţe un nou studiu care a identificat o posibilă legătură genetică între migrenă şi cancerul de sân.
Studiul a fost publicat pe 20 septembrie, în revista BMC Cancer.
Cum afectează atacurile de migrenă sănătatea fizică?
Atacurile de migrenă se caracterizează prin dureri de cap intense care pot provoca pulsaţii, de obicei într-o anumită zonă sau într-o parte a capului. Un atac poate dura de la câteva ore până la câteva zile.
Din cauza intensităţii sale, o durere de cap legată de migrenă este de obicei însoţită şi de greaţă, vărsături şi sensibilitate extremă la lumină şi sunet.
Un atac de migrenă apare în etape, fiecare cu propriul set de simptome. Înainte de un atac de migrenă, o persoană poate experimenta schimbări de dispoziţie, ameţeli, sete şi sensibilitate la lumină şi sunet.
Aproximativ 25% dintre persoanele cu migrenă vor experimenta o etapă cu aură care provoacă tulburări ce le afectează capacitatea de a vedea, atinge şi vorbi.
Stadiul de cefalee al unui atac de migrenă este identificat prin durere pe una sau ambele părţi ale capului.
Această etapă poate dura de la câteva ore până la câteva zile.
Stadiul de postdrom apare la sfârşitul cefaleei, cu simptome care includ oboseală, ameţeli, dificultăţi de concentrare, dureri în corp şi depresie.
Întrucât migrena poate afecta sistemul nervos senzorial, studiile din trecut arată că aceasta poate duce potenţial la o tulburare de procesare senzorială.
Un alt studiu a constatat că migrenele pot deteriora sistemul nervos autonom al organismului, care controlează procesele inconştiente precum respiraţia şi bătăile inimii.
Din cauza severităţii şi duratei unei migrene, acestea pot avea un impact negativ profund asupra vieţii de zi cu zi a unei persoane.
Migrena şi cancerul de sân
De ce ar putea exista o legătură între migrenă şi cancerul de sân? Atât migrena, cât şi cancerul de sân sunt asociate cu modificări ale nivelului de estrogen.
Nivelurile ridicate de estrogen pot creşte riscul de cancer de sân al unei persoane.
Mai mult, severitatea şi frecvenţa atacurilor de migrenă la femei pot fi afectate de modificarea nivelurilor de estrogen în timpul ciclului menstrual, a stadiului de menopauză sau a sarcinii.
În ultimii ani, au existat o serie de studii care au analizat potenţiala legătură dintre migrenă şi cancerul de sân.
Cu toate acestea, rezultatele nu au fost definitorii.
Un studiu publicat în aprilie 2023 a constatat că femeile care au avut migrenă au avut un risc mai mare de a dezvolta anumite subtipuri de cancer de sân şi, de asemenea, au prezentat o apariţie generală mai timpurie a cancerului de sân.
Un alt studiu publicat în decembrie 2018 a constatat că femeile care au avut patru sau mai multe vizite medicale pentru migrenă în fiecare an au prezentat un risc semnificativ mai mare de cancer de sân.
În schimb, o meta-analiză publicată în februarie 2022 a constatat o relaţie inversă semnificativă din punct de vedere statistic între migrenă şi riscul total de cancer de sân.
Iar un studiu publicat în aprilie 2023 a constatat că persoanele cu migrenă aveau un risc uşor mai mic de a dezvolta cancer de sân, în special cancer de sân cu receptori hormonali pozitivi.
În căutarea unei legături genetice
Pentru noul studiu, cercetătorii au adunat date din studiile de asociere la nivel de genom (GWAS) atât la persoanele cu migrenă, cât şi la cele cu cancer de sân.
Datele genetice referitoare la migrenă au fost preluate din cinci studii combinate de peste 102.000 de persoane cu migrenă şi peste 771.000 de controale.
Datele genetice privind cancerul de sân au fost obţinute de la Breast Cancer Association Consortium (BCAC) şi au inclus aproximativ 250.000 de cazuri diferite. Toate datele au fost preluate de la participanţii la studiu de origine europeană.
Oamenii de ştiinţă au folosit analiza randomizată mendeliană pentru a căuta o relaţie cauzală între migrenă şi cancerul de sân.
La finalul studiului, cercetătorii au raportat că femeile cu orice tip de migrenă au un risc crescut de a dezvolta cancer de sân în general şi cancer de sân cu receptori de estrogen (ER)-pozitivi.
Ei au descoperit, de asemenea, că femeile care au avut migrene fără aură au avut un risc crescut de cancer de sân ER-negativ, şi a fost asociat sugestiv cu o şansă crescută de cancer de sân global.
Sunt necesare cercetări suplimentare
După ce a analizat acest ultim studiu, Dr. Parvin Peddi, oncolog medical certificat şi director al secţiei de oncologie medicală a sânului la Centrul de cancer al sânului de la Providence Saint John's Health Center din Santa Monica, California, care nu a fost implicat în această cercetare, a explicat pentru Medical News Today (MNT) că acesta este un studiu asociativ retrospectiv, iar concluzia sa este foarte speculativă.
„În cazul unei probleme atât de nespecifice şi comune cum este migrena, o corelaţie cu cancerul de sân este foarte greu de făcut", a declarat ea.
„Nu ar fi de aşteptat nicio legătură între cele două. Cercetarea trebuie să fie reprodusă în alte ţări şi la alte populaţii înainte de a se putea trage mai multe concluzii", a adăufat medicul.
MNT a vorbit, de asemenea, cu dr. Louise Morrell, director medical la Institutul de cancer Lynn, din Florida, despre acest studiu.
„Noile constatări din acest studiu folosesc o bază de date foarte mare, căutând orice tip de variaţie genetică care ar putea explica cancerul de sân şi migrenele", a explicat ea.
Cu toate acestea, ea a avertizat că „asocierea nu este egală cu cauza", iar gradul de risc crescut ar putea implica mai mulţi factori.
„De exemplu, la nivelul unei populaţii, s-ar putea descoperi că o femeie are o creştere a riscului de la 10% la 11%, dar acest lucru nu va schimba ceea ce vom face pentru depistarea pacientei. Mutaţiile genetice, cum ar fi BRCA, pot creşte riscul de cancer de sân de la 10% pe viaţă la 80% pe viaţă. Acest lucru schimbă managementul şi rezultatul", a specificat medicul
„Aşadar, pentru mine, studiul este intrigant şi deschide noi orizonturi pentru studii viitoare şi, eventual, pentru înţelegerea diferitelor contribuţii la cauza cancerului de sân", a adăugat dr. Morrell. „Există multiple ipoteze posibile în acest sens, dar acesta ar fi motivul pentru a continua cercetările pe viitor", a mai precizat medicul.
