Femeile gravide care sunt expuse la niveluri mai ridicate de poluare a aerului vor avea bebeluşi care cresc neobişnuit de repede în primele luni după naştere. Riscul acestor copii de obezitate şi boli asociate mai târziu în viaţă este crescut, arată o nouă cercetare a oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Colorado.
Studiul perechilor hispanice mamică-copil este cel mai recent care sugerează că o calitate slabă a aerului poate contribui cel puţin parţial la epidemia de obezitate, în special în rândul populaţiilor minoritare care tind să locuiască în locuri cu expunere mai mare la poluanţi toxici. Aproximativ unul din patru tineri hispanici din Statele Unite sunt obezi, comparativ cu aproximativ 14% din tinerii albi şi 11% din tinerii asiatici.
,,Ratele mai ridicate de obezitate în rândul anumitor grupuri din societatea noastră nu sunt pur şi simplu un produs secundar al alegerilor personale, cum ar fi exerciţiile fizice şi caloriile”, sunt de părere cercetătorii de la Universitatea din Colorado.
Cercetările anterioare au arătat că femeile însărcinate care fumează sau sunt expuse în mod cronic la aer poluat tind să aibă copii cu greutate mai mică. În primul an de viaţă, acei bebeluşi iau în greutate neobişnuit de repede. Creşterea în greutate accelerată la începutul vieţii a fost legată de diabet, boli de inimă şi probleme de greutate în copilărie şi adolescenţă.
„Această perioadă, fie în timpul sarcinii, fie la scurt timp după naştere, este o fereastră critică de dezvoltare, iar expunerile adverse pot programa copilul să aibă o serie de probleme mai târziu în viaţă”, a declarat William Patterson, autorul principal al studiului.
Pentru a examina mai atent modul în care poluanţii specifici influenţează traiectoria de creştere a unui bebeluş, cercetătorii au urmărit 123 de perechi mamă-bebeluş. Aproximativ o treime au avut greutate normală înainte de sarcină, o treime erau supraponderali şi o treime obezi.
Cercetătorii au folosit date din sistemul calităţii aerului al Agenţiei SUA pentru Protecţia Mediului pentru a cuantifica expunerea prenatală la patru clase de poluanţi: PM2.5 şi PM10 (particule inhalabile din fabrici, maşini şi construcţii) dioxid de azot (un gaz inodor emis de maşini şi centrale electrice) şi ozon (principalul ingredient al smogului). Apoi au urmărit bebeluşii, măsurând periodic nu numai greutatea şi înălţimea lor, ci şi cantitatea de grăsime pe care o purtau şi unde.
„Am constatat că o expunere prenatală mai mare la aerul poluat a fost asociată cu modificări mai mari în greutate şi adipozitate, sau grăsime corporală, în primele şase luni de viaţă”, a spus Patterson.
În unele cazuri, poluanţii păreau să aibă un impact diferit asupra bărbaţilor şi femeilor. Cercetătorii consideră că aceşti poluanţi pot inflama plămânii şi, la rândul lor, pot provoca inflamaţii sistemice ale organelor, afectând procesele metabolice, cum ar fi sensibilitatea la insulină, care pot influenţa dezvoltarea fetală. De asemenea, s-a demonstrat că poluanţii au impact asupra expresiei genetice la sugari, având potenţial impact pe tot parcursul vieţii, care ar putea transcende generaţiile.
Autorii notează că, deoarece studiul a inclus numai mame hispanice, este necesar un studiu mai amplu pentru a confirma că rezultatele se aplică altor populaţii. Cercetătorii recomandă femeilor însărcinate să ia măsuri de precauţie suplimentare pentru a reduce la minimum expunerea lor la poluarea aerului prin închiderea ferestrelor în zilele cu nivel ridicat de ozon, fără a face exerciţii în aer liber în momente de poluare ridicată a aerului.
Aerul poluat creşte riscul oamenilor de a dezvolta boli de inimă şi pulmonare, însă un nou studiu sugerează că ar putea creşte şi riscul de a dezvolta boli cronice de rinichi. De asemenea, şansele de-a face tulburări neurologice grave, cum ar fi boala Parkinson sau boala Alzheimer, ori alte demenţe cresc în urma expunerii la poluarea atmosferică.
