Unul dintre fenomele surprinzătoare observate de medici la unii pacienţi cu Covid-19 pare să sfideze biologia: persoane infectate cu niveluri foarte scăzute de oxigen în sânge – hipoxie – navigând fără grijă pe telefon, discutând cu medici şi afirmând că se simt bine. Medicii americani îi numesc pe aceşti pacienţi “hipoxici fericiţi”.
“Există o nepotrivire între ceea ce vedem pe monitor şi felul în care arată pacienţii din faţa noastră”, a explicat Reuben Strayer, medic urgentist la Centrul Medical Maimonides din New York, citat de publicaţia Science.
Reuben Strayer a observat fenomenul pentru prima dată în luna martie, când un număr important de pacienţi cu Covid-19 au ajuns la unităţile de primiri urgenţe (UPU) ale spitalelor din metrolopa americană.
De atunci, mulţi medici încearcă să înţeleagă această hipoxie fără simptome de alarmă de pacienţi şi să găsească cele mai bune modalităţi de a o trata.
Nivelul normal de saturaţie în oxigen din sânge este de cel puţin 95%.În unele afecţiuni pulmonare, precum pneumonia, scăderea saturaţiei în oxigen este asociată cu alte modificări - inclusiv inflamarea şi rigidizarea plămânului sau umplerea cu lichid a alveolelor pulmonare. De asemenea, se poate constata o creştere a concentraţiei de dioxid de carbon din plămân, deoarece acesta nu mai poate elimina eficient CO2.
Aceste fenomene îi fac pe pacienţi să simtă dificultăţi respiratorii. “Creierul nostru monitorizează nivelul de dioxid de carbon cu diverşi senzori. În schimb, nu simţim nivelul de oxigen”, a menţionat Paul Davenport, profesor la Universitatea Florida.
Potrivit medicilor care au observat acest fenomen, pacienţii cu forme severe de Covid-19 au dificultăţi de respiraţie din cauza problemelor pulmonare provocate de infecţia cu coronavirus – însă într-o fază mai timpurie a bolii, saturaţia scăzută în oxigen nu pare asociată cu dificultăţi respiratorii.
În această fază mai timpurie, nivelurile de CO2 sunt încă normale, iar respiraţia rămâne confortabilă. Totuşi, saturaţia în oxigen măsurată de aparate poate scădea la 70% sau chiar sub 60%.
Astfel de niveluri sunt întâlnite la alpiniştii care urcă la altitudini înalte, însă în cazul pacienţilor cu Covid-19 hipoxia nesimţită poate prevesti o evoluţie negativă a bolii.
Medici şi cercetători încearcă să explice acest fenomen, lansând deja mai multe ipoteze. Una dintre ele, susţinută de medicul pneumolog brazilian Elnara Marcia Negri, de la Spitalul Sírio-Libanês din São Paulo, asociază hipoxia nesimţită cu trombozele (formarea de cheaguri de sânge) – un alt fenomen observat la pacienţii cu forme severe de Covid-19.
Medicul brazilian sugerează că formarea de cheaguri de sânge apare mai devreme la nivelul plămânilor, din cauza unei reacţii inflamatorii la nivelul reţelei sanguine, ceea ce poate declanşa o cascadă de proteine care duc la formarea de alte cheaguri şi la îngreunarea oxigenării sângelui.
Elnara Marcia Negri a descris cazul unei paciente cu Covid-19 pe care a tratat-o la spitalul din São Paulo şi la care primele simptome respiratorii ale bolii au fost asociate cu o scădere a circulaţiei sanguine la nivelul degetelor de la picioare.
Medicul i-a administrat pacientei heparină, ceea ce a îmbunătăţit nu doar circulaţia sanguină la nivelul degetelor, ci şi respiraţia.
Ulterior, în 20 aprilie, Elnara Marcia Negri a publicat un studiu preliminar care prezenta experienţa ei cu 27 de pacienţi cu Covid-19 spitalizaţi.
Medicul a precizat că pacienţii cu hipoxie au primit heparină, dozele fiind mai mari dacă nivelul D-dimerilor era ridicat.
Potrivit mediciului brazilian,din cei 27 de pacienţi, unul nu a fost urmărit (a fost transferat la alt spital), iar 24 s-au recuperat, inclusiv 6 din cei 8 pacienţi care au necesitat ventilare mecanică – o rată mult mai bună decât în majoritatea spitalelor pentru pacienţii cu Covid-19 intubaţi. Doar doi pacienţi, ambii ventilaţi mecanic, au rămas în stare critică.
Deocamdată, nu este clar dacă doar trombozele generează hipoxia sau sunt implicate şi alte cauze.
În alte ţări, medicii încearcă să găsească soluţii pentru a trata hipoxia prin diverse metode, evitând pe cât posibil ventilarea mecanică prematură – care trebuie folosită doar în cazurile critice.
La unele spitale din SUA şi din alte ţări, inclusiv România, pacienţilor cu hipoxie li se administrează oxigen şi sunt plasaţi pe burtă pentru a creşte cantitatea de oxigen care ajunge în plămâni.
În cazul hipoxiei timpurii, unii medici consideră că aceasta ar putea fi detectată şi în cazul pacienţilor izolaţi la domiciliu, folosind oximetre. În Brazilia, Elnara Marcia Negri le cere pacienţilor să îşi monitorizeze saturaţia în oxigen şi să îi semnaleze atunco când nivelul scade sub 93%.
Alţi medici consideră că monitorizarea la domiciliu este riscantă, deoarece pacienţii cu hipoxie pot ajunge rapid în stare gravă şi riscă să moară.
