Hepatita Delta este considerată cea mai severă formă de hepatită virală, în condiţiile în care evoluează rapid către boala hepatică avansată şi într-un timp de trei ori mai scurt decât hepatita B. Afecţiunea este responsabilă de două-trei până la de şase ori mai multe ciroze hepatice, cancere hepatice, nevoi de transplant hepatic şi decese. Însă în România, hepatita D nu are încă o terapie dedicată.
Singurul tratament disponibil în prezent pentru pacienţii din România este cel cu interferon, care oferă o şansă de răspuns la doar 20-25% din pacienţi. Din nefericire, acest răspuns nu este durabil, astfel încât marea majoritate a pacienţilor recad.
Mai mult, aproximativ o treime din pacienţi nu sunt eligibili pentru acest tratament deoarece au o boală hepatică avansată, ciroză hepatică sau intoleranţă sau contraindicaţii la interferon.
Vestea bună este că noi terapii se profilează la orizont. Există deja o terapie promiţătoare ca tratament cronic de lungă durată, care poate fi aplicat cât timp se dovedeşte eficient la pacienţi.
,,Pentru noi ar trebuie să fie o prioritate să existe acces la terapia pentru hepatita B plus Delta, pentru că între pacienţii cu hepatită Delta există oameni care nu mai pot aştepta. Îmi aduc aminte că, acum câteva luni, o doamnă spunea că în cinci ani de zile a trecut de la fibroză stadiul 1 la ciroză”, a declarat Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), în cadrul dezbaterii HEPATITIS360, organizată de 360medical.ro.
,,Atunci când ai o posibilitate terapeutică trebuie să apelezi la ea, oricare ar fi aceea, să dai o şansă acestor pacienţi”, a completat preşedintele APAH-RO.
De altfel, disponibilitatea medicamentelor pe piaţa din România este o problemă importantă.
,,Pacientul trebuie să fie informat şi conştientizat în primul rând. Ulterior diagnosticului, protocolul terapeutic adecvat îl putem aplica numai dacă substanţele active pe care le avem în vedere sunt autorizate pentru utilizare. Această autorizare a substanţelor active, indiferent de denumirea comercială, se realizează în cazul de faţă prin proceduri europene care sunt supuse rigorilor unui calendar de desfăşurare”, a menţionat conf. univ. dr. Carolina Negrei, membru în consiliul ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
,,În cazul unei infecţii cronice şi atât de frecvent întâlnite, un demers foarte important este de a asigura disponibilitatea acestor medicamente prin stabilirea statusului de compensare”, a completat dr. Negrei, în cadrul dezbaterii.
Având în vedere severitatea evoluţiei acestei forme de hepatită virală, rămân de urmărit în continuare perspectivele de a avea ultimele terapii dedicate pentru această patologie disponibile şi pentru pacienţii din România.
Citiţi şi:
