Infarctul miocardic reprezintă o urgenţă medicală în care alimentarea cu sânge a inimii este brusc şi grav redusă sau întreruptă, ceea ce face ca muşchiul cardiac să moară din cauza lipsei de oxigen. Într-un studiu recent, cercetători de la Johns Hopkins Medicine au analizat datele unoe persoane adulte pentru a determina dacă există o legătură între infarctul miocardic şi declinul cognitiv, care duce în timp la demenţă.
Noile rezultate, publicate săptămâna trecută, în JAMA Neurology, au arătat că un infarct miocardic, în rândul celor care nu au suferit niciodată unul, nu a fost asociat cu un declin brusc imediat al cogniţiei, însă, în comparaţie cu cei care nu au suferit un infarct, s-a înregistrat un declin semnificativ mai rapid al cogniţiei în anii care au urmat atacului de cord.
Declinul cognitiv global după un infarct a fost echivalent cu aproximativ şase până la 13 ani de îmbătrânire cognitivă.
Infarctul miocardic reprezintă o urgenţă medicală în care alimentarea cu sânge a inimii este brusc şi grav redusă sau întreruptă, ceea ce face ca muşchiul să moară din cauza lipsei de oxigen.
Potrivit Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), din Statele Unite, în fiecare an, aproximativ 805.000 de americani suferă un infarct miocardic. Dintre acestea, 605.000 reprezintă un prim infarct, iar 200.000 se întâmplă la persoane care au avut deja unul.
„Datorită faptului că multe persoane sunt expuse riscului de infarct, sperăm că rezultatele vor reprezenta un semnal de alarmă pentru ca oamenii să-şi controleze cât mai curând posibil factorii de risc vascular, cum ar fi tensiunea arterială ridicată şi colesterolul ridicat, deoarece am demonstrat că un infarct creşte riscul de scădere a cogniţiei şi memoriei mai târziu în viaţă", a declarat Michelle Johansen, doctor în medicină, şi profesor asociat de neurologie la facultatea de medicină a universităţii Johns Hopkins.
În cadrul unei analize combinate a şase studii diferite de mare amploare efectuate pe adulţi între 1971 şi 2019, cercetătorii au determinat dacă persoanele care au suferit un infarct miocardic au prezentat modificări ale cogniţiei în comparaţie cu persoanele similare lor din toate punctele de vedere, dar care nu au suferit unul.
Cercetătorii au folosit un sistem de puncte pentru a măsura cogniţia globală sau generală a participanţilor de-a lungul timpului, precum şi memoria şi funcţionarea executivă - sau cât de bine iau oamenii decizii cognitive complexe.
Deşi în cazul celor care au suferit un infarct, cercetătorii nu au constatat un declin cognitiv semnificativ imediat după atac, totuşi testele cognitive ale participanţilor au arătat un declin de-a lungul anilor care au urmat evenimentului.
Scorurile la mai multe teste cognitive diferite au fost combinate pentru a reprezenta un domeniu cognitiv.
O scădere a punctelor a indicat un declin în acel domeniu cognitiv.
Eşantionul studiului a cuprins 30.465 de persoane care nu suferiseră un infarct sau un AVC şi care nu aveau demenţă la momentul primei evaluări cognitive; 29% dintre indivizi au fost de culoare, 8% hispanici şi 56% au fost femei.
Din eşantionul total, 1.033 de persoane au ajuns să aibă cel puţin un infarct, iar dintre acestea, 137 au avut două.
Indivizii care au suferit infarct au fost mai predispuşi să fie mai în vârstă şi de sex masculin.
Cercetătorii şi-au propus în continuare să analizeze alte aspecte ale sănătăţii inimii şi modul în care acestea pot afecta sănătatea creierului.
„Am arătat că prevenirea infarctului poate fi o strategie pentru a păstra sănătatea creierului la adulţii în vârstă", spune dr. Johansen. „Acum trebuie să determinăm ce anume cauzează declinul cognitiv în timp", a mai menţionat el.
