O analiză, publicată vineri, constată că insulina poate fi păstrată la temperatura camerei timp de luni de zile fără a-şi pierde eficacitatea, oferind speranţă persoanelor care trăiesc cu diabet în regiuni cu acces limitat la asistenţă medicală sau la un sistem de refrigerare stabil.
Insulina umană este un hormon produs de organism care ajută la transformarea alimentelor în energie şi controlează nivelul de zahăr din sânge.
Persoanele cu diabet nu pot produce suficientă insulină, iar cele cu diabet zaharat de tip 1 trebuie să îşi injecteze insulină de mai multe ori pe zi, de obicei înainte de fiecare masă.
Insulina este un medicament esenţial pentru persoanele cu diabet, iar recomandările actuale prevăd că, înainte de utilizare, trebuie păstrată la frigider pentru a-şi păstra eficacitatea.
Pentru milioane de persoane cu diabet care trăiesc în ţările cu venituri mici şi medii, electricitatea şi refrigerarea reprezintă un lux greu disponibil.
Populaţiile vulnerabile din zonele devastate de război, din regiunile predispuse la dezastre şi din zonele afectate de crize climatice, inclusiv cele care suportă călduri extreme, au nevoie de soluţii care nu se bazează pe frigidere alimentate cu energie electrică.
Noua analiză a reţelei internaţionale Cochrane, publicată vineri, 3 noiembrie, rezumă rezultatele diferitelor studii care au investigat ce se întâmplă cu insulina atunci când este depozitată în afara frigiderului, inclusiv noi date de la producători.
Analiza a constatat că este posibil să se păstreze flacoane şi cartuşe nedeschise de tipuri specifice de insulină umană la temperaturi de până la 25°C timp de cel mult şase luni, şi până la 37°C timp de cel mult două luni, fără nicio pierdere relevantă din punct de vedere clinic a eficacităţii insulinei.
Datele unui studiu au arătat că nu a existat nicio pierdere de activitate a insulinei pentru anumite tipuri de insulină atunci când a fost depozitată la temperaturi ambientale oscilante între 25°C şi 37°C timp de până la trei luni.
Această fluctuaţie se aseamănă cu ciclurile de temperatură zi-noapte întâlnite în ţările tropicale.
Echipa de cercetare, condusă de Bernd Richter de la Institutul de Medicină Generală, facultatea de medicină a Universităţii Heinrich-Heine, din Düsseldorf, Germania, a efectuat cercetări cuprinzătoare pentru a investiga stabilitatea insulinei în diferite condiţii de depozitare.
Revizuirea a analizat un total de şaptesprezece studii, inclusiv investigaţii de laborator ale flacoanelor de insulină, cartuşelor şi seringilor preumplute, demonstrând o potenţă constantă a insulinei la temperaturi cuprinse între 4°C şi 37°C, fără pierderi relevante din punct de vedere clinic ale eficacităţii insulinei.
Richter a subliniat importanţa acestei cercetări, în special pentru persoanele care suferă de diabet zaharat de tip 1.
În timp ce diabetul zaharat de tip 2 prezintă provocările sale, diabeticii cu tipul 1 au nevoie de insulină pentru a supravieţui.
Acest lucru subliniază nevoia unor recomandări clare pentru persoanele cu diabet zaharat în situaţii critice de viaţă, pe care multe persoane nu o au din surse oficiale.
„Studiul nostru deschide noi posibilităţi pentru persoanele care trăiesc în medii dificile, unde accesul la refrigerare este limitat", notează el.
Înţelegerea stabilităţii termice a insulinei şi explorarea unor soluţii inovatoare de depozitare ar putea avea un impact semnificativ asupra vieţii celor care depind de insulină.
Aceste descoperiri pot ajuta comunităţile care se confruntă cu provocări în ceea ce priveşte asigurarea unei conservări constante la rece a insulinei.
Ele oferă reasigurarea că alternativele la refrigerare a insulinei sunt posibile fără a compromite stabilitatea acestui medicament esenţial. S-a sugerat că, dacă nu este posibilă o refrigerare fiabilă, temperatura camerei poate fi scăzută cu ajutorul unor dispozitive simple de răcire, cum ar fi vasele de lut pentru depozitarea insulinei.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, incertitudini pe care trebuie să le abordeze cercetările viitoare referitoare la o mai bună înţelegere a eficacităţii insulinei în urma depozitării în condiţii diferite.
De asemenea, sunt necesare cercetări suplimentare privind amestecurile de insulină, influenţa mişcării, de exemplu atunci când se folosesc pompe de insulină, contaminarea flacoanelor şi cartuşelor deschise şi studii privind condiţiile de mediu rece, au indicat autorii analizei.
