Demenţa cu corpi Lewy este una dintre cele mai frecvente forme de demenţă, pentru care nu există un tratament curativ. Într-un nou studiu, un grup de cercetători din Japonia a identificat trei bacterii implicate în demenţa cu corpi Lewy (DLB).
Studii anterioare au sugerat că bacteriile intestinale, microorganismele care trăiesc în tractul digestiv uman, joacă un rol în boala Parkinson, o altă afecţiune neurodegenerativă, însă bacteriile implicate în DLB nu fuseseră identificate.
Acum, un grup condus de cercetători de la facultatea de medicină a universităţii Nagoya, din Japonia, a identificat trei bacterii implicate în DLB: Collinsella, Ruminococcus şi Bifidobacterium.
Descoperirile lor, raportate în npj Parkinson's Disease, sugerează noi căi de diagnostic şi tratament.
Apariţia DLB este asociată cu depozite anormale de alfa-sinucleină, o proteină din creier care joacă un rol în transmiterea semnalelor între neuroni.
Prezenţa acestor depozite, cunoscute sub numele de „corpi Lewy", afectează substanţele chimice din creier, ceea ce duce la un declin în gândire, raţionament şi memorie. Simptomele includ confuzie, pierderi de memorie, tulburări de mişcare şi halucinaţii vizuale.
Boala Parkinson debutează, de asemenea, cu probleme de mişcare, iar unii pacienţi dezvoltă un declin cognitiv în decurs de un an. Aceştia sunt diagnosticaţi cu DLB abia atunci când apare declinul cognitiv. Este dificil pentru specialişti să estimeze ce persoane cu boala Parkinson vor dezvolta declin cognitiv în decurs de un an şi vor deveni pacienţi cu DLB.
În noul studiu, grupul de cercetare a analizat microorganismele din intestin şi acizii biliari din fecale ale pacienţilor cu DLB, boala Parkinson şi tulburări de comportament cu mişcări rapide ale ochilor.
Echipa a descoperit că trei bacterii intestinale, Collinsella, Ruminococcus şi Bifidobacterium, au fost asociate cu pacienţii cu DLB. Acest lucru ar putea sugera noi modalităţi de diagnosticare şi tratare a acestei boli neurodegenerative.
Echipa de cercetare a fost condusă de profesorul asociat Masaaki Hirayama (medicină omogenă), profesorul Kinji Ohno (neurogenetică) şi profesorul asistent Hiroshi Nishiwaki (neurogenetică), de la facultatea de medicină a universităţii Nagoya, în colaborare cu Clinica de Neurologie Okayama, universitatea de medicină Iwate şi universitatea Fukuoka,
Totodată. cercetătorii au găsit şi asemănări între bacteriile intestinale implicate în boala Parkinson şi DLB. În ambele boli, Akkermansia, care degradează mucoasa intestinală, aveau un nivel crescut, în timp ce, bacteriile care produc acizi graşi cu lanţ scurt (SCFA) în intestin au scăzut.
„Scăderi ale bacteriilor care produc SCFA au fost raportate în mod repetat în boala Parkinson, boala Alzheimer şi SLA (scleroza laterală amiotrofică)", explică Ohno.
„Acest lucru sugerează că este o caracteristică comună a bolilor neurodegenerative", concluzionează cercetătorul.
SCFA sunt importante deoarece produc celule T de reglare. Aceste tipuri de celule joacă un rol critic în reglarea sistemului imunitar prin suprimarea neuroinflamaţiei.
Pe de altă parte, la pacienţii cu DLB, cercetătorii au constatat o creştere a bacteriilor Ruminococcus torques şi Collinsella, şi o scădere a Bifidobacterium.
Acest lucru a fost diferit la pacienţii cu boala Parkinson, ale căror niveluri nu s-au schimbat.
În viitor, folosind aceste informaţii, medicii ar putea fi capabili să analizeze bacteriile din tractul digestiv al unei persoane pentru a distinge DLB de boala Parkinson.
Un alt fapt important, cercetătorii au stabilit că nivelurile reduse de Bifidobacterium pot sugera şi posibile modalităţi de tratare a DLB.
Bifidobacterium creşte factorul neurotrofic derivat din creier, o proteină cheie care susţine creşterea, dezvoltarea şi întreţinerea neuronilor din sistemul nervos central şi periferic. Prin urmare, este probabil ca scăderea acestuia în DLB să fie asociată cu declinul cognitiv.
În mod similar, atât Ruminococcus torques, cât şi Collinsella sunt bacterii intestinale care transportă o enzimă, al cărei produs reglează inflamaţia într-o regiune a creierului numită substantia nigra. Substantia nigra produce dopamina, un neurotransmiţător care este implicat în reglarea mişcărilor şi care este deficitar în boala Parkinson.
Comparativ cu boala Parkinson, nivelurile acestor bacterii erau mai ridicate la persoanele cu DLB. Acest lucru ar putea explica de ce efectul asupra mişcării este întârziat, o trăsătură cheie care distinge DLB de boala Parkinson.
„Descoperirile noastre pot fi folosite atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament", explică Ohno.
Potrivit acestuia, dacă un pacient cu boala Parkinson dezvoltă demenţă în decurs de un an de la debutul simptomelor motorii, acesta este diagnosticat cu DLB. Cu toate acestea, în prezent nu putem prezice dacă un pacient cu boala Parkinson va deveni un pacient cu DLB. Microbiomul intestinal va ajuta la identificarea acestor pacienţi."
„În ceea ce priveşte tratamentul, se aşteaptă ca administrarea de Ruminococcus torques şi Collinsella la pacienţii cu Parkinson să întârzie neuroinflamarea în substantia nigra", a adăugat Ohno.
„Intervenţia terapeutică pentru a creşte Bifidobacterium poate întârzia apariţia şi progresia DLB şi reduce disfuncţia cognitivă", a mai spus el.
Potrivit autorilor, prezenţa bacteriilor intestinale unice pentru DLB poate explica de ce unii pacienţi dezvoltă boala Parkinson, iar alţii dezvoltă mai întâi DLB.
„Normalizarea bacteriilor anormale împărtăşite între DLB şi boala Parkinson poate întârzia dezvoltarea ambelor boli. Îmbunătăţirea microbiotei intestinale este un pas înainte în tratamentul demenţei. Descoperirile ar putea deschide calea pentru dezvoltarea unor terapii noi şi complet diferite", au concluzionat autorii studiului.
(Foto credit: Reiko Matsushita)
