Adoptarea unei diete mediteraneene ar putea reduce cu aproape 25% riscul de boli cardiovasculare şi deces la femei, potrivit unei analize, prima de acest fel, publicată online în revista Heart.
Bolile cardiovasculare reprezintă mai mult de o treime din totalul deceselor la femeile din întreaga lume. În timp ce o dietă sănătoasă este un element cheie al prevenţiei, majoritatea studiilor clinice relevante au inclus relativ puţine femei sau nu au raportat rezultatele în funcţie de sex, spun cercetătorii. De asemenea, orientările actuale cu privire la modul optim de reducere a riscului de boli cardiovasculare nu fac diferenţe în funcţie de sex.
Pentru a construi o bază de dovezi care să informeze orientările şi practica clinică specifice fiecărui sex, cercetătorii au căutat studii care să analizeze impactul potenţial al unei diete mediteraneene asupra sănătăţii cardiovasculare a femeilor şi a riscului de deces al acestora.
Dieta mediteraneană este bogată în cereale integrale, legume şi leguminoase, fructe, inclusiv cele cu coajă lemnoasă şi ulei de măsline extravirgin. De asemenea este moderată în peşte/crustacee, cu un conţinut scăzut până la moderat de vin, şi cu un conţinut scăzut de carne roşie/procesată, produse lactate, grăsimi animale şi alimente procesate.
Din 190 de studii relevante, cercetătorii au inclus în analiza lor 16, publicate între 2003 şi 2021.
Studiile, care au fost realizate în cea mai mare parte în Statele Unite şi Europa, au implicat peste 720.000 de femei cu vârsta de 18 ani şi peste, a căror sănătate cardiovasculară a fost monitorizată în medie timp de 12,5 ani.
Echipa, condusă de cercetători de la universitatea din Sydney, Australia, a constatat că femeile care au adoptat o dietă mediteraneeană strictă au prezentat un risc cu 24% mai scăzut de a dezvolta boli cardiovasculare.
De asemenea, riscul acestora de deces din orice cauză în timpul perioadei de studiu a fost cu 23% mai redus.
Riscul de boală coronariană a fost cu 25% mai mic, în timp ce cel de AVC a fost, de asemenea, mai mic, deşi nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic, la cei care au urmat cel mai îndeaproape această dietă în comparaţie cu cei care au făcut-o cel mai puţin.
Toate studiile analizate au fost observaţionale şi s-au bazat pe chestionare de autoevaluare a frecvenţei alimentare.
Efectele antioxidante ale dietei mediteraneene şi ale microbiomului intestinal asupra inflamaţiei şi a factorilor de risc cardiovascular se numără printre posibilele explicaţii pentru asociaţiile observate, spun cercetătorii.
Iar diferitele componente ale dietei, cum ar fi polifenolii, nitraţii, acizii graşi omega-3, aportul crescut de fibre şi sarcina glicemică redusă, pot contribui separat la un profil mai bun de risc cardiovascular, sugerează aceştia.
„Cu toate acestea, mecanismele care explică efectul specific al dietei mediteraneene asupra bărbaţilor şi femeilor, în ceea ce priveşte riscul de boli cardiovasculare şi deces rămân neclare", notează ei.
Factorii de risc cardiovascular specifici femeilor, inclusiv menopauza prematură, preeclampsia şi diabetul gestaţional, sau factorii de risc predominanţi la femei, cum ar fi lupusul sistemic, pot creşte în mod independent riscul de boli cardiovasculare, scriu autorii.
„Este posibil ca măsurile preventive, cum ar fi o dietă mediteraneană, care vizează inflamaţia şi factorii de risc de boli cardiovasculare, să impună efecte diferite la femei în comparaţie cu bărbaţii", adaugă ei.
Într-un studiu separat, cercetătorii, conduşi de experţi de la universitatea din Newcastle, au constatat că persoanele care au urmat o dietă mediteraneană strictă au prezentat un risc cu 23% mai mic de a dezvolta demenţă în comparaţie cu cele care nu au adoptat o astfel de dietă strictă.
Studiul publicat marţi, în revista BMC Medicine a analizat datele a peste 60.000 de persoane din cadrul UKBiobank - o bază de date online cu istoricul medical şi informaţii despre stilul de viaţă a peste jumătate de milion de britanici.
