Nopţile nedormite pot dubla riscul ca adulţii să dezvolte astm, arată un nou studiu publicat luni.
Cercetătorii au descoperit că odihna insuficientă alimentează susceptibilitatea genetică la astm, o boală pulmonară potenţial fatală.
Constatările se bazează pe o analiză a sute de mii de britanici în vârstă, urmăriţi timp de aproape nouă ani.
„Dovezile noastre arată că atât somnul, cât şi factorii genetici joacă un rol important în riscul de astm", scrie autorul principal, profesorul Fuzhong Xue, de la universitatea Shandong, în revista BMJ Open Respiratory Research.
„O combinaţie de somn de slabă calitate cu o susceptibilitate genetică ridicată ar duce la un risc de peste două ori mai mare în comparaţie cu o combinaţie cu risc scăzut", adaugă cercetătorul.
Depistarea şi tratarea timpurie a tulburărilor de somn ar putea reduce riscul cu mai mult de o treime, arată rezultatele studiului.
O analiză suplimentară a arătat că un tipar de somn sănătos ar putea reduce cu 37% riscul de astm la persoanele cu susceptibilitate genetică ridicată - sugerând că un tipar de somn sănătos ar fi benefic pentru controlul incidenţei astmului, indiferent de condiţiile genetice", continuă autorii studiului.
Potrivit Centrelor pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC) din Statele Unite, aproximativ unul din trei adulţi americani spune că nu se odihneşte sau nu doarme suficient.
Prof. Xue şi echipa au analizat 455.405 membri ai UK Biobank, o vastă bază de date care deţine informaţii despre ADN-ul şi sănătatea acestora.
Participanţii au avut cu toţii vârste cuprinse între 38 şi 73 de ani când s-au înscris între 2006 şi 2010.
Ei au fost întrebaţi despre durata somnului, insomnie, sforăit, somnolenţă excesivă în timpul zilei şi dacă se identificau ca fiind o „persoană matinală" sau o „bufniţă de noapte".
Studiul a constatat că aproximativ unul din cinci (19%) dintre cazurile de astm ar putea fi prevenite dacă adulţii ar îmbunătăţi calitatea tuturor acestor cinci trăsături.
„Un tipar de somn slab a crescut în mod independent riscul de astm cu 55% - similar cu riscul de susceptibilitate genetică", relatează echipa.
Explicaţiile biologice includ şi ipoteza că statul cu ochii deschişi mai multă vreme ar putea deteriora căile respiratorii prin provocarea unor inflamaţii, întrucât studii anterioare au demonstrat că durata nefavorabilă a somnului şi insomnia sunt asociate cu inflamaţia cronică.
Răspunsul imunitar poate genera substanţe chimice pro-inflamatorii care se infiltrează în celule, crescând şi mai mult riscul de astm, explică cercetătorii.
Autorii studiului au definit tiparul de somn sănătos ca fiind între şapte şi nouă ore de somn în fiecare noapte, neavând niciodată sau rareori insomnie, lipsa sforăitului şi rare sieste în timpul zilei.
Doar aproximativ unul din şase (73.223) a îndeplinit acest criteriu, cei mai mulţi fiind clasificaţi ca fiind cu un tipar pentru un somn de calitate slabă (97.915) sau intermediari (284.267).
Pentru fiecare individ a fost întocmit un scor genetic de risc de astm în funcţie de numărul de mutaţii de astm din genomul lor. Aproximativ unul din trei au avut un risc genetic „ridicat" (150.429), ceilalţi fiind, de asemenea, împărţiţi în mod egal ca fiind „intermediar" sau „scăzut".
„Având în vedere că un somn deficitar combinat cu o susceptibilitate genetică ridicată a produs un risc de astm de peste două ori mai mare, tiparul de somn ar putea fi recomandat ca o intervenţie eficientă asupra stilului de viaţă pentru a preveni astmul în viitor, în special pentru persoanele cu risc genetic ridicat", concluzionează cercetătorii într-un comunicat de presă.
Astmul este de departe cea mai frecventă afecţiune respiratorie.
Aproximativ 25 de milioane de persoane dsuferă de astm, numai in Statele Unite, potrivit Fundaţiei americane pentru astm şi alergii (Asthma and Allergy Foundation of America).
