Noi cercetări arată o legătură directă între ţesutul adipos şi boala Crohn. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Limerick împreună cu o echipă de la Spitalul Universitar Limerick, din Irlanda, sugerează pentru prima dată că boala Crohn, care este o afecţiune inflamatorie intestinală, ar putea fi, de fapt, o afecţiune cauzată de ţesutul gras intestinal.
Cercetarea, publicată în revista de top Scientific Reports, a fost descrisă ca fiind "un punct de plecare interesant" pentru explorarea în continuare a bolii Crohn, care afectează mii de oameni în fiecare an la nivel internaţional.
O echipă formată din specialişti în gastroenterologie şi chirurgie din cadrul universităţii au analizat în acest studiu compoziţia corporală a pacienţilor cu boala Crohn.
„Persoanele cu boala Crohn încorporează grăsimea în corpul lor într-un mod diferit faţă de persoanele care nu suferă de această boală şi par să depună în mod preferenţial grăsime pe părţile inferioare ale corpului mai degrabă decât pe abdomen. Studiul nostru a arătat în mod evident că, în zonele în care se află intestinele, afecţiuni cum ar fi ulcerele, leziunile şi inflamaţiile cauzate de boala Crohn sunt asociate cu depuneri mai mari de grăsime. Mai simplu spus, în acea parte a corpului care per ansamblu are relativ mai puţină grăsime, boala apare să aibă legătură cu ţesutul gras din jurul intestinului", spune profesorul Colum Dunne, directorul catedrei de cercetare a şcolii de medicină şi unul dintre iniţiatorii studiului.
„Am reunit în această abordare nouă cunoştinţele noastre de anatomie intestinală, semnale biochimice şi expertiza pe care o are universitatea în analiza compoziţiei corporale. Acest tip de analiză este folosită mai ales în studiul sportivilor şi în schimbările care apar în organism pe măsură ce îmbătrânim. Am găsit astfel dovezi că, boala Crohn şi locul unde apare inflamaţia în intestin sunt direct legate de ţesutul gras din acele zone. De asemenea, am constatat că pacienţii cu boala Crohn par să încorporeze grăsimea în corp într-un mod diferit faţă de persoanele care nu au această boală", explică profesorul Dunne.
Această cercetare recentă vine în urma studiilor anterioare de microbiologie mezenterică şi detectarea biomarkerilor sanguini pe care echipa profesorului Dunne le-a publicat în ultimii ani şi se bazează, de asemenea, pe munca unui alt savant, profesorul Calvin Coffey, de la catedra de chirurgie a şcolii de medicină a universităţii Limerick, a cărui cercetare revoluţionară a dus la reclasificarea unei părţi a sistemului digestiv şi la identificarea mezenterului ca un nou organ al corpului uman.
„Se întâmplă multe în acest domeniu la universitatea Limerick. De exemplu, abordarea noastră în explorarea bolii inflamatorii intestinale a dus la dezvoltarea unui nou test de diagnostic bazat pe biomarkerii din sânge care diferenţiază boala Crohn de colita ulcerativă şi poate permite monitorizarea tratamentului fără a fi nevoie de endoscopie. Acest tip de inovaţie se bazează pe munca unei echipe interdisciplinare care contribuie cu expertiză diversă, de la analizele de laborator până la specialiştii clinici din prima linie. Relaţia strânsă dintre Universitate şi spitalele din Limerick încurajează acest mod de lucru", mai spune profesorul Dunne.
