Calitatea slabă a aerului a fost deja asociată cu o sănătate fizică mai precară şi cu dezvoltarea unor boli, inclusiv a unor tipuri de cancer, dar până acum s-a acordat puţină atenţie modului în care poluanţii atmosferici pot afecta şi sănătatea mintală.
Potrivit unei noi analize publicate miercuri, în British Journal of Psychiatry, calitatea slabă a aerului poate afecta sănătatea mintală în mai multe moduri.
Conduşi de profesori de la departamentul de psihiatrie al universităţii Oxford, cercetătorii din cadrul programului BioAirNet au analizat studii existente care au urmărit efectele poluării aerului din interior şi din exterior de-a lungul vieţii, de la naştere şi sarcină, până la adolescenţă şi vârsta adultă.
Aceştia au găsit dovezi că expunerea la poluanţii atmosferici poate duce la depresie, anxietate, psihoze şi poate chiar la tulburări neurocognitive, cum ar fi demenţa.
Au existat, de asemenea, indicii conform cărora copiii şi adolescenţii ar putea fi expuşi la poluarea atmosferică în etape critice ale dezvoltării lor mentale, ceea ce îi expune la riscul de a suferi cel mai grav impact şi de a avea probleme semnificative de sănătate mintală în viitor.
Factorii de risc suplimentari au inclus locuinţele precare, supraaglomerarea, sărăcia, lipsa spaţiilor verzi, precum şi vulnerabilităţile sociale şi psihologice individuale, cum ar fi lipsa accesului la sprijin de specialitate, la îngrijitori sau la spaţii sigure.
„Poluarea aerului şi sănătatea mintală sunt ambele provocări majore cu care lumea trebuie să se confrunte acum şi în anii următori. Acest lucru face ca acest domeniu de cercetare să fie o prioritate vitală pentru sănătatea publică", a declarat profesorul Kam Bhui de la departamentul de psihiatrie al universităţii Oxford
„Analiza noastră arată că au apărut dovezi privind legăturile dintre calitatea slabă a aerului şi sănătatea mintală precară, precum şi legături cu tulburări mintale specifice", a explicat profesorul.
El a precizat că, sunt implicate, în special, particulele poluante din aer, inclusiv bioaerosolii.
„Aceste particule fac parte dintr-un set complex de factori de risc de mediu, inclusiv geografia, deprivarea, biologia şi vulnerabilităţile individuale. Avem nevoie de mai multe cercetări pentru a înţelege aceste legături de cauzalitate şi pentru a investiga o serie de alte lacune critice în materie de cunoştinţe, cum ar fi mecanismele prin care particulele poluante din aer, inclusiv bioaerosolii, pot provoca şi agrava afecţiunile de sănătate", a comentat profesorul.
El a subliniat faptul că, există prea puţine cercetări privind calitatea aerului din interior şi modul în care acesta afectează sănătatea şi puţine studii care să se concentreze în mod special asupra bioaerosolilor.
„Este nevoie de modalităţi mai bune de a măsura expunerea la poluare şi de a înţelege modul în care schimbările climatice afectează poluarea aerului. De asemenea, solicităm mai multe studii longitudinale pentru a înţelege efectele asupra copiilor şi tinerilor pe măsură ce aceştia cresc", a subliniat expertul de la Oxford.
Profesorul Bhui spune că, modificarea expunerii la calitatea slabă a aerului în interior şi în exterior ar putea înrăutăţi, în general, starea celor cu un nivel precar de sănătate.
„Având în vedere nivelurile ridicate de boli mintale grave în locurile în care poluarea aerului este mai mare, în special în zonele mai sărace şi urbane, precum şi legăturile care ar putea exista, de exemplu, între poluare şi, cancer sau boli mintale grave, este posibil să existe cauze şi factori de risc comuni care trebuie înţeleşi şi abordaţi", a adăugat profesorul.
Recent, dr. Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, a declarat la deschiderea celei de-a 7-a Conferinţe ministeriale privind mediul şi sănătatea, ţinută între 5-7 iulie la Budapesta, că, se estimează că 1,4 milioane de persoane din regiunea europeană a OMS mor în fiecare an din cauza factorilor de risc de mediu, şi că doar poluarea singură cauzează aproape jumătate din aceste decese „inutile”.
