Unii oameni care suferă de sindromul post-COVID-19 sau „long COVID-19” s-ar putea confrunta cu mononucleoza infecţioasă, boală produsă de virusul Epstein-Barr (EBV) numită şi mono sau ,,boala sărutului”, susţine un nou studiu.
Două treimi dintr-un grup de 30 de pacienţi cu long COVID-19 au prezentat un nivel ridicat de anticorpi Epstein-Barr, sugerând că EBV aflat în stare latentă în corpul lor a fost reactivat de infecţia cu coronavirus, au raportat cercetătorii de la Centrul Johns Hopkins şi de la Universitatea din Georgia.
„În timp ce SARS-CoV-2 cauzează în mod clar boala acută COVID-19, consecinţele inflamatorii ale acesteia pot duce la participarea altor agenţi, în special EBV, în patogeneza complexă a problemelor asociate bolii pe termen lung”, a spus Jeffrey Gold, cercetător principal al studiului.
Peste 95% dintre adulţi poartă Epstein-Barr, care este un herpesvirus, ce produce mononucleoza, o boală care îi epuizează pe cei care o au.
,,Este doar acolo. Rămâne latent în tine şi orice lucru care îţi stresează corpul îl poate provoca. Dacă te uiţi la încărcăturile virale EBV la pacienţii din terapie intensivă, acestea vor fi crescute. Oricine se află într-o astfel de situaţie stresantă, are probabilitatea ca Epstein-Barr să fie reactivat sau să se replice", a declarat dr. Amesh Adalja, cercetătorul principal al Centrului Johns Hopkins din Baltimore.
Pentru acest studiu, Gold şi colegii săi au chestionat 185 de pacienţi cu COVID şi au constatat că aproximativ 30% au simptome pe termen lung. Privind mai atent la pacienţii cu long COVID-19, cercetătorii au descoperit că 20 dintre aceştia aveau niveluri de anticorpi EBV suficient de mari pentru a sugera reactivarea Epstein-Barr.
Aceşti pacienţi cu niveluri ridicate de anticorpi EBV au raportat oboseală, insomnie, dureri de cap şi confuzie ca fiind cele mai frecvente simptome. Alte simptome includ tinitus, pierderea auzului şi erupţii cutanate.
„Coronavirusul care duce la boala COVID-19 induce activarea locală şi sistemică semnificativă a cascadelor inflamatorii. Se ştie că activarea inflamatorie locală sau sistemică reactivează herpesvirusurile care au devenit latente, iar EBV în special este puternic reactivat”, a explicat David Hurley, profesor de microbiologie moleculară la Universitatea din Georgia, co-autorul studiului.
Totuşi Adalja atrage atenţia că sunt necesare mai multe studii pentru a demonstra legătura cu grupuri mai mari de pacienţi, dat fiind că EBV este destul de frecvent la oameni şi poate fi declanşat de stres fizic sau psihologic.
Dacă în cele din urmă se dovedeşte adevărat, acest lucru ar putea oferi medicilor noi modalităţi de a ajuta persoanele cu sindromul post-COVID-19. Majoritatea pacienţilor ar putea beneficia de screening (EBV poate fi monitorizat cu teste serice simple).
Screeningul pentru reactivarea EBV la începutul procesului ar oferi medicului o oportunitate de a utiliza o serie de medicamente concepute pentru a limita încărcatura herpesvirus la pacienţi.
