Numeroşi oameni de ştiinţă britanici de top solicită dublarea limitei actuale de 14 zile pentru cercetarea embrionilor umani la 28 de zile, pentru a putea studia secretele neexplorate ale dezvoltării umane timpurii. Marea Britanie dezbate în prezent modul de reglementare a acestui tip de muncă de pionierat. Ridicarea interdicţiei ar putea duce la descoperiri ştiinţifice majore în ceea ce priveşte infertilitatea, avorturile spontane şi malformaţiile congenitale - şi se pare că iniţiativa ar putea avea sprijin din partea publicului.
Oamenii de ştiinţă din Regatul Unit ar vrea să modifice limita de 14 zile impusă de lege în privinţa cercetărilot pe embrioni umani şi să o dubleze până la 28 de zile.
O cercetare recentă, realizată pe un focus grup de 70 de persoane, menită să asculte diverse opinii publice cu privire la acest subiect extrem de controversat, sugerează că opinia publică ar putea fi favorabilă acestei schimbări.
Finanţat în parte de organismul independent de cercetare şi inovare al guvernului britanic, împreună cu Wellcome Trust, proiectul s-a desfăşurat între lunile mai şi iulie ale acestui an, şi a pus întrebări etice şi filozofice despre ideea de extindere a limitei experimentelor cu embrioni umani.
Grupul din spatele proiectului - Human Developmental Biology Initiative (HDBI) - afirmă că este un prim pas important într-o dezbatere mult mai lungă, care va fi inevitabil necesară în cazul în care normele juridice privind experimentele pe embrioni vor fi modificate.
Organizaţii precum Dreptul la viaţă UK/Right To Life UK şi unele grupuri religioase din Marea Britanie se opun ferm experimentelor medicale pe embrioni umani.
„Embrionii umani nu ar trebui să fie niciodată supuşi la experimente", a declarat pentru BBC purtătorul de cuvânt al organizaţiei Right To Life UK, Catherine Robinson.
Imagine microscopică a unui embrion uman la 7 zile după fertilizare. Nucleii sunt reprezentaţi în albastru, iar forma fiecărei celule este conturată în verde. Credit: Dr. Matteo Molè (Institutul Babraham)
Ştiinţa, de neoprit?
Iniţiatorii proiectului spun că noua limită de 28 de zile ar permite examinarea mai amplă a primelor zile de viaţă şi a proceselor de dezvoltare a unei noi vieţi.
Ei spune că limita de 14 zile din Legea britanică privind fertilizarea umană şi embriologia, care datează din 1990, a fost „întotdeauna o limită arbitrară".
La acea vreme a existat un boom al studiilor de laborator privind tratamentele de fertilitate şi dezvoltarea embrionară timpurie.
De atunci, ştiinţa a progresat considerabil, împingând limita duratei în care un embrion în curs de dezvoltare ar putea fi menţinut în viaţă în mod viabil în laborator în scopuri de cercetare după fertilizare, dacă acest lucru ar fi permis din punct de vedere legal.
Unii susţin că regula celor 14 zile nu a fost niciodată menită să reprezinte o limită morală fermă pentru cercetarea embrionară, ci doar o limită de timp practică.
Ce se întâmplă cu exactitate după 14 zile de viaţă este oarecum un mister, deoarece cercetările pe embrioni umani nu au fost permise dincolo de ziua a 14-a.
Limita de 14 zile embrionare a fost propusă de Comitetul Warnock în 1984, nu la mult timp după naşterea lui Louise Brown, primul copil din lume născut prin fertilizare in vitro (FIV), în 1978.
După pragul de 14 zile încep să se formeze structuri mai complexe, pledează cercetătorii.
Experţii ştiu, din alte cercetări efectuate pe animale şi scanări ale femeilor însărcinate, că la patru săptămâni sau 28 de zile, inima se formează şi începe să bată.
În acel moment, embrionul este încă mai mic decât un bob de orez şi nu are un sistem nervos central funcţional care să simtă durerea, spun ei.
Experţii susţin că extinderea ferestrei de cercetare a embrionilor la 28 de zile ar permite oamenilor de ştiinţă să studieze îndeaproape procesele vitale de dezvoltare care au loc în timpul a ceea ce se numeşte gastrulare - momentul când se stabilesc principalele blocuri de construcţie a ţesuturilor.
„Ştim foarte puţine lucruri după cele două săptămâni. Între două şi cinci săptămâni ne confruntăm cu o cutie neagră", explică dr. Peter Rugg-Gunn, conducătorul ştiinţific al HDBI.
Potrivit acestuia, a afla mai multe despre această etapă ar putea duce la îmbunătăţiri în ceea ce priveşte ratele de succes ale fertilizării in vitro şi cercetarea în domeniul unor boli precum spina bifida.
„Rata de succes a FIV este de 1 din patru. Adesea, eşuează după a doua săptămână de dezvoltare. Ştim foarte puţin despre ceea ce contribuie la acest eşec în prezent", a menţionat el.
O structură timpurie importantă a embrionului, numită tub neural, care va forma creierul şi coloana vertebrală, se închide în jurul a patru săptămâni.
Atunci când acest proces eşuează, bebeluşii pot avea ceea ce se numeşte un defect al tubului neural, care include spina bifida, unde, în cea mai gravă formă, coloana vertebrală este expusă şi poate fi deteriorată.
Observarea acestei închideri ar putea fi, de asemenea, o modalitate de a data embrionii de cercetare care se apropie de 28 de zile în laborator şi care ar trebui apoi distruşi, în cazul în care noua limită ar fi acceptată, spun oamenii de ştiinţă.
Persoanele care au luat parte la cercetarea HDBI au fost, de asemenea, întrebate ce părere au despre faptul că oamenii de ştiinţă ar putea dezvolta embrioni sintetici - embrioni creaţi din celule stem, nu din ovule şi spermă.
Unii s-au opus din punct de vedere etic tuturor formelor de cercetare cu embrioni umani. Alţii au cerut obţinerea permisiunii de la caz la caz.
În prezent, Marea Britanie dezbate modul de reglementare a acestui tip de muncă de pionierat.
Experţii juridici şi etici din Regatul Unit elaborează un set de recomandări voluntare care ar urma să fie publicate înainte de sfârşitul anului.
În Marea Britanie există legi care împiedică utilizarea embrionilor sintetici pentru a crea copii.
Cercetătorii din alte ţări, inclusiv China testează deja diferite modele de embrioni hibrizi umani pe animale.
