Medicamentul cu anticorpi pentru Covid-19 dezvoltat de compania farmaceutică americană Eli Lilly nu are efect la pacienţii spitalizaţi cu forme severe de boală.
Anunţul a fost făcut luni de compania americană, care a prezentat date intermediare din studiile clinice în curs de desfăşurare.
Totuşi, reprezentanţii companiei consideră în continuare că medicamentul are efecte benefice dacă este administrat pacienţilor în primele faze ale bolii.
Studiul clinic în care este testat medicamentul cu anticorpi al Eli Lilly, numit bamlanivimab, este organizat de Institutul Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID), o organizaţie publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate (NIH) din Statele Unite.
Studiul clinic a fost suspendat acum două săptămâni din cauza unor îngrijorări potenţiale privind siguranţa. Potrivit NIAID, în grupul care a primit tratamentul cu anticorpi s-a observat o stare clinică diferită de cea a pacienţilor care au primit placebo, ceea ce automat a declanşat o procedură de evaluare a siguranţei de către un grup d experţi independenţi.
Totuşi, Eli Lilly a precizat luni că diferenţa dintre cele două grupuri de pacienţi în ceea ce priveşte siguranţa nu este semnificativă şi că recomandarea de a suspenda administrarea bamlanivimab se referă doar la pacienţii cu formse severe de Covid-19, la care medicamentul nu are efect semnificativ.
Dr. Eric Topol de la cripps Research Institute consideră că suspendarea studiului clinic arată că momentul administrării anticorpilor monoclonali, care ar trebui să fie într-o fază precoce a bolii, este foarte important pentru un eventual efect benefic al tratamentului, potrivit The New York Times.
Anunţul vine în condiţiile în care Eli Lilly au depus, în 7 octombrie, o solicitare de aprobare de urgenţă în SUA a tratamentului cu anticorpi pentru Covid-19.
Anterior, Eli Lilly a prezentat primele rezultate preliminare ale studiilor clinice, care sugerau că medicamentul său cu anticorpi pentru tratamentul Covid-19 a obţinut rezultate pozitive.
Astfel, medicamentul a redus nevoia de spitalizare şi rata de internare la terapie intensivă a pacienţilor cu Covid-19.
Potrivirt datelor prezentate de companie, studiul a inclus 302 pacienţi trataţi cu 3 doze diferite ale medicamentului, din care 5 (sau 1,7%) au fost spitalizaţi sau internaţi la terapie intensivă.
În grupul placebo, 9 din cei 150 de pacienţi cu Covid-19 (sau 6%) au necesitat spitalizare sau internare la terapie intensivă.
Cele mai bune rezultate s-au obţinut cu doza medie, de 2.800 de miligrame, la care s-a atins ţinta fixată pentru studiul clinic, privind concentraţia virală detectată la 11 zile după primirea tratamentului comparativ cu grupul placebo. În cadrul studiului nu s-au identificat reacţii adverse grave şi nu a existat niciun deces.
Compania a precizat că cele mai multe internări în spital s-au înregistrat în rândul pacienţilor cu Covid-19 care aveau factori de risc precum obezitatea sau vârsta înaintată.
