Rezultatele terapeutice rămân modeste în cazul cancerului pulomonar, mai ales din cauza diagnosticului inadecvat sau eficienţei reduse a tratamentului, iar chimio şi radioterapia rămân standard, imunoterapia adresându-se unui profil limitat de pacienţi, subliniază medicii oncologi, citaţi de Agerpres.
La nivel mondial, dar şi în România, cancerul pulmonar ocupă primul loc ca incidenţă şi rată de deces.
În România sunt depistate anual 11.340 de cazuri noi de cancer pulmonar, iar mortalitatea provocată de această afecţiune este de 10.277 de decese pe an, arată ultimele date ale Globocan.
Specialiştii avertizează că şansele pacienţilor cu această boală sunt în continuare mici.
"Rezultatele terapeutice sunt modeste - diagnosticul inadecvat sau incomplet, lipsa de abordări diferenţiate, eficienţă redusă a tratamentului, toxicităţile legate de terapie, de multe ori starea clinică a pacienţilor la diagnostic nu este una corespunzătoare - pacienţii vin cu o stare generală degradată sau acces limitat la terapiile inovatoare. Tot acest cerc vicios nu este valabil numai pentru România, el practic este un cerc vicios care se poate întâlni în toate sistemele de sănătate", a afirmat medicul oncolog Laura Mazilu, la o dezbatere pe tema deceselor cauzate de cancerul pulmonar.
Medicul a explicat că, deşi în ultimii ani s-au înregistrat progrese în tratamentul cancerului bronho-pulmonar, mai ales în aplicarea unui tratament personalizat.
"Aceste progrese remarcabile, de fapt, ne-au ajutat pe noi să aplicăm terapii personalizate pacienţilor. De unde toţi pacienţii făceau cam acelaşi lucru - chimioterapie şi radioterapie - faptul că s-au înregistrat progrese remarcabile în diagnostic a dus la aplicarea unor terapii personalizate pentru pacienţii noştri", a spus Mazilu.
În ciuda progreselor înregistrate, tratamentul prin chimioterapie şi radioterapie rămâne standard în ce priveşte cancerul pulmonar.
"Chimio şi radioterapia rămân standard, să nu ne amăgim. Imunoterapia, terapia ţintă nu are o indicaţie foarte clară în acest moment, e vorba de cancerele metastatice (...). Imunoterapia şi terapia ţintă se adresează unui profil destul de limitat de pacienţi", a spus medicul oncolog Cătălin Costovici.
“Poate că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, imunoterapia va intra, şi sunt deja premise de a intra, în stadiile local avansate”, a completat el.
Pentru depistarea rapidă a acestei boli, doctorul Marius Geantă propune implementarea testării obligatorii a biomarkerilor validaţi pentru cancerul pulmonar non-microcelular în sistemul de sănătate.
El consideră că, prin testarea tuturor mutaţiilor bolii de la început, pacientul va putea primi tratamentul potrivit şi la momentul potrivit.
Specialiştii avertizează că autorităţile din România fac prea puţin în materie de prevenţie.
"Exemplele cele mai recente sunt din zona factori de risc - vorbim factori foarte mult în presă de noile oferte ale industriei tutunului, dar uităm că vorbim tot de tutun şi că aceste oferte seamănă cu ce s-a întâmplat în urmă cu 30 - 40 de ani, când ni se spunea că avem un tutun care nu dăunează şi după aceea am avut un val de cancere şi cancerele acelea continuă să alimenteze din nefericire această reţea, fiind o povară pentru sistem", a spus medicul pneumolog Florin Mihălţan.
El a subliniat că fumatul este principala cauză a cancerului pulmonar (80%), iar 20% poluarea. Dacă boala este depistată în stadiul al III-lea sau mai târziu, şansele de supravieţuire ale unui pacient sunt de doar 11%. În schimb, un diagnostic timpuriu creşte şansele de patru ori, până la 55%.
"Insist ca pacienţii să se prezinte la medic nu doar atunci când apare o schimbare în starea lor de sănătate, oricât de mică, ci şi la consultaţii periodice. Un pacient fumător, peste 40 - 45 de ani, poate avea oricând o formă de cancer pulmonar în curs de instalare", a afirmat Mihălţan.
Specialiştii avertizează că în România 75% dintre pacienţii diagnosticaţi cu această boală ajung la medic în stadiu inoperabil, pentru că ignoră sau interpretează greşit simptomele acestuia.
Principalele simptome sunt: tusea (cronică sau, în stadiu avansat, cu sânge), respiraţia îngreunată, dureri în piept sau de oase (ce pot fi confundate cu simptomele unei răceli) şi infecţiile pulmonare sau bronşitele ce reapar frecvent.
Pacienţii mai pot acuza dureri toracice persistente, scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, răguşeala sau lipsa de aer.
Noiembrie este luna de luptă împotriva cancerului pulmonar în întreaga lume, iar Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) lansează campania "Inspiră speranţă" pentru a atrage atenţia asupra importanţei diagnosticării precoce a cancerului pulmonar.
