Oamenii de ştiinţă au obţinut dovezi încurajatoare care i-ar putea ajuta pe oncologi şi pe alţi cercetători să înţeleagă mai bine natura cancerului de sân.
Cercetătorii de la Centrul de cancer al universităţii din Virginia (UVA), Statele Unite, au descoperit că un microbiom intestinal afectat modifică mastocitele, celulele imunitare din ţesutul mamar, şi, în cele din urmă, ajută la răspândirea cancerului.
„Arătăm că disbioza comensală intestinală, care înseamnă un microbiom intestinal nesănătos şi inflamator, modifică sistemic ţesuturile mamare ale şoarecilor care nu au cancer. Modificările ţesutului îmbunătăţesc infiltrarea mastocitelor care, în prezenţa unei tumori, facilitează metastaza tumorii mamare”, explică Melanie R. Rutkowski, de la UVA Cancer Center şi facultatea de medicină a universităţii din Virginia. Cercetătoarea este prima care face această conexiune.
În acest studiu, cercetătoarea extinde propriile descoperiri, avansând ipoteza că bacteriile intestinale nesănătoase influenţează numărul şi funcţia mastocitelor în prezenţa tumorilor tumori.
Echipa a examinat şi probe de ţesut prelevate de la pacienţi umani cu cancer de sân cu receptori hormonali pozitivi. În timpul experimentelor, ei au observat că acumularea mastocitelor la şoareci cu cancer de sân cu receptori hormonali pozitivi a avut loc după creşterea tumorii.
La fel ca la şoareci, oamenii au prezentat acumulări de mastocite şi au prezentat în plus depozite crescute de colagen.
În esenţă, a existat o relaţie consistentă între cantitatea de colagen şi mastocite şi reapariţia cancerului de sân. La şoareci, cercetătorii au reuşit să oprească procesul care duce la proliferarea dăunătoare, inhibându-l chiar de la început.
„Mastocitele au un rol controversat în cancerul de sân, unele studii identificând o corelaţie pozitivă cu prognosticul pacientului, în timp ce altele au identificat asocieri negative”, spune Rutkowski.
„Cercetarea noastră sugerează că, pentru a defini mai bine relaţia dintre mastocite şi riscul de metastazare a tumorii mamare, ar trebui să luăm în considerare atributele funcţionale ale mastocitelor, densitatea colagenului tisular şi localizarea mastocitelor în raport cu tumora”, a precizat cercetătoarea.
Ea concluzionează că această cercetare oferă o strategie promiţătoare pentru practici oncologice personalizate mai puternice, care ar putea conduce la o pacienţi cu o stare de sănătate mai bună şi la o îngrijire mai eficientă.
Medicii ar putea fi capabili să folosească această relaţie ca o ţintă diferită pentru stoparea răspândirii şi a recurenţei cancerului de sân la pacienţii în remisie.
Rutkowski şi echipa sa nu intenţionează să se oprească aici, obiectivul lor fiind acela de a îmbunătăţi, cât de mult se poate, şansele de supravieţuire în cancerul de sân.
Studiul a fost publicat în revista Cancer Immunology Research.
